Delegaţia României a participat, marţi, la Forumul Industriei de Apărare din cadrul Summitului NATO, în cadrul căruia s-au semnat mai multe documente care vizează proiecte şi programe de cooperare multinaţională. România va lua parte la mai multe dintre acestea.
„În marja Summitului NATO de la Ankara, delegaţia MApN, condusă de ministrul apărării naţionale, Radu Miruţă, a participat, marţi, 7 iulie, la Forumul Industriei de Apărare din cadrul Summitului NATO (NATO Summit Defence Industry Forum – NSDIF), context în care au avut loc o serie de evenimente şi ceremonii de semnare a unor memorandumuri de înţelegere privind proiecte şi programe de cooperare multinaţională”, anunţă, marţi, Ministerul Apărării, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, în deschiderea lucrărilor, a fost anunţat programul iAFSC – Alliance Future Surveillance and Control (GlobalEye) – viitoarea platformă de avertizare timpurie a NATO, iniţiativă la care a aderat şi România.
„În cadrul forumului, ministrul apărării naţionale a participat la ceremonia de semnare de memorandumuri de înţelegere pentru două proiecte de mare vizibilitate în domeniul apărării aeriene şi antirachetă (IAMD) – Air Defence Capabilities Against Lower Level Air Threats (Capabilităţi de apărare aeriană împotriva ameninţărilor aeriene de altitudine joasă) şi Passive Air Surveillance Capabilities (Capabilităţi pasive de supraveghere aeriană). Scopul acestor proiecte este de a facilita cooperarea multinaţională între Aliaţi, în sensul achiziţiei în comun de capabilităţi IAMD pentru îndeplinirea obiectivelor asumate”, au mai transmis oficialii ministerului.
De asemenea, Radu Miruţă a semnat şi memorandumul actualizat pentru proiectul de mare vizibilitate NATO Flight Training Europe / NFTE (Iniţiativa pregătirii piloţilor militari în Europa), ca urmare a aderării la program a Franţei, Finlandei şi Suediei.
Programul prevede antrenarea de piloţi pentru avioane de vânătoare, elicoptere, dar şi pentru drone, în contextul iniţiativei NATO Drone Edge, lansată la NSDIF.
„Pe timpul NSDIF au fost anunţate Coaliţiile de achiziţii, iar şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, a semnat Declaraţia cadru de aderare, iniţiativă care va facilita achiziţiile în comun alături de alţi Aliaţi. În acest sens, România a aderat la Coaliţia specifică pentru Naval Strike Missile şi Joint Strike Missile alături de SUA, Marea Britanie şi Norvegia”, se mai arată în comunicat.
Parte integrantă a Summitului NATO 2026, NSDIF este un eveniment major dedicat producţiei, investiţiilor şi inovării în domeniul apărării, la nivel transatlantic, care a reunit oficiali de rang înalt din cadrul NATO, ai statelor aliate şi partenere, lideri ai industriei de apărare, precum şi reprezentanţi ai comunităţilor de inovare, pentru impulsionarea industriei şi inovării şi identificarea de soluţii la cele mai importante provocări de securitate ale momentului.
Potrivit MApN, Programul iAFSC (Alliance Future Surveillance and Control) este iniţiativa NATO de înlocuire a actualei flote de avioane AWACS Boeing E-3A Sentry printr-o arhitectură modernă de supraveghere care combină platforme aeriene, senzori spaţiali, sisteme terestre şi capabilităţi fără pilot.
„Aliaţii fac un pas important prin achiziţionarea în comun a până la 10 aeronave Saab GlobalEye (suedezo-canadiene), care vor reprezenta viitoarea capabilitate de supraveghere şi control a NATO. Acesta va succeda Boeing E-3A (bazată pe platforma Boeing 707), prezentând capabilităţi semnificativ îmbunătăţite pentru deceniile următoare – supraveghere simultană în domeniile aerian, maritim şi terestru de pe o singură platformă”, a mai transmis Ministerul Apărării.
Potrivit instituţiei citate, GlobalEye este un sistem care şi-a demonstrat deja capacitatea de a detecta, urmări şi identifica ameninţări complexe, inclusiv roiuri de drone, rachete balistice şi rachete de croazieră.
„Decizia de a selecta GlobalEye ca noul AWACS al NATO s-a bazat pe capabilitate, accesibilitate şi livrare în timp scurt. Acesta rămâne un program transatlantic, coordonat la nivel european şi cu contribuţii importante din partea industriei americane”, explică oficialii MApN.
La acest proiect au aderat Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, România şi Suedia.
Potrivit ministerului, NATO Drone Edge presupune alocarea de fonduri pentru achiziţia de sisteme contra-drone, în următorii 5 ani, în valoare de peste 40 miliarde de dolari.
„Totodată, va fi lansată şi o platformă de tip marketplace, prin intermediul căreia aliaţii vor avea posibilitatea să acceseze contracte deja semnate de agenţii NATO sau de alţi aliaţi pentru achiziţia de sisteme C-UAS. De asemenea, un alt obiectiv al programului îl reprezintă creşterea de 5 ori a numărului de piloţi de drone, până la finalul anului 2027”, explică MApN.
Programul Air Defence Capabilities Against Lower Level Air Threats urmăreşte dezvoltarea şi consolidarea capabilităţilor destinate combaterii ameninţărilor aeriene de la altitudini joase (lower-level air threats), în special a sistemelor aeriene fără pilot, şi a muniţiilor de tip loitering (loitering munitions – cu capacitate de patrulare şi lovire) precum şi alte ţinte care operează la joasă altitudine (adică ameninţările care zboară sub 150 de metri).
„Iniţiativa facilitează cooperarea dintre statele aliate în vederea dezvoltării unor soluţii interoperabile de detectare, identificare şi neutralizare a acestor ameninţări, contribuind la consolidarea apărării aeriene integrate a Alianţei şi la creşterea rezilienţei Flancului Estic”, explică ministerul
Programul Passive Air Surveillance Capabilities vizează dezvoltarea unor capabilităţi moderne de supraveghere aeriană pasivă, bazate pe senzori care detectează şi urmăresc ţinte aeriene fără a emite semnale proprii. Aceste sisteme completează reţeaua existentă de supraveghere aeriană, sporesc capacitatea de avertizare timpurie şi îmbunătăţesc cunoaşterea situaţiei aeriene, inclusiv în cazul aeronavelor sau dronelor cu semnătură radar redusă.
Editor : B.E.
About the Author
