„Consiliul Păcii”, fondat de preşedintele american Donald Trump pentru a pune capăt războiului în Fâşia Gaza, ia în considerare crearea unei „zone umanitare” în sudul teritoriului, unde ar putea fi primiţi zeci de mii de palestinieni care să fie supuşi unui control prealabil, a declarat miercuri pentru France Presse, unul dintre responsabilii acestui consiliu, scrie Agerpres.
Această zonă – potrivit lui – ar putea servi drept „punct de plecare” pentru activarea Comitetului Naţional pentru administrarea Gazei (NCAG), un organism format din tehnocraţi palestinieni, căruia Israelul îi blochează în continuare, potrivit presei egiptene şi palestiniene, accesul pe teritoriul palestinian.
Cu sediul în prezent în Egipt, NGAC are misiunea de a gestiona activitatea de zi cu zi în perioada de tranziţie prevăzută de planul preşedintelui american, aprobat de ONU, pentru a pune capăt conflictului din Gaza, declanşat de atacul Hamas asupra Israelului în 7 octombrie 2023.
Cum ar urma să funcționeze proiectul
Proiectul umanitar, planificat să fie pus în aplicare în apropierea oraşului Rafah, în sudul Fâşiei Gaza, ar urma să fie asigurat de Forţa internaţională de stabilizare (ISF), o structură aflată în curs de constituire sub egida „Consiliului Păcii”.
NCAG ar urma să se ocupe de „filtrarea” civililor neînarmaţi, singurii care vor fi autorizaţi să intre în zonă, cu sprijinul ISF, afirmă responsabilul citat, sub rezerva anonimatului.
Aceşti rezidenţi ar putea apoi să intre şi să iasă liber din zonă, dă el asigurări, în timp ce principiul zonelor umanitare închise, menţionat sub diferite forme de mai multe luni, suscită rezerve în rândul comunităţii umanitare.
Armistițiul, în continuare în impas
Punerea în aplicare a planului de încetare a focului din octombrie 2025 se află în impas de câteva luni. Israelul şi gruparea islamistă palestiniană se acuză reciproc de încălcarea armistiţiului.
De atunci, armata israeliană şi-a extins controlul asupra teritoriului palestinian, pe care îl controlează în prezent în proporţie de 60%.
Situat la frontiera cu Egiptul în extremitatea sudică a Fâşiei Gaza, oraşul Rafah a fost în mare parte distrus şi rămâne sub control israelian.
ISF ar gestiona un „fel de zonă tampon”, pentru a „garanta că persoanele înarmate şi combatanţii nu pot intra”, a mai afirmat acest responsabil.
„Această misiune nu va fi asigurată de armata israeliană, care nu va avea niciun contact cu populaţia civilă şi nu va juca niciun rol în separarea acestor zone de restul Gazei”, susţine interlocutorul AFP.
Ce state ar urma să participe
ISF ar urma, conform planului lui Trump, să se desfăşoare pe teritoriul palestinian pe măsură ce armata israeliană se va retrage de acolo.
Secretarul de stat Marco Rubio a declarat în octombrie 2025 că multe ţări s-au oferit să participe.
„Avem patru ţări care într-adevăr s-au implicat; dacă Indonezia ni se alătură, cu atât mai bine, altfel (…) alte ţări ar putea în curând să contribuie”, a declarat responsabilul citat.
La jumătatea lunii iunie, militari marocani au sosit în Israel pentru a se alătura acestei forţe. Responsabilul menţionat a precizat că celelalte ţări sunt Kosovo, Albania şi Kazahstan.
Contingentele ar urma să fie desfăşurate la o bază situată în apropiere de Kerem Shalom, punct de trecere între Israel şi Gaza, un amplasament „aproape finalizat”.
Acelaşi responsabil a dat asigurări că actualul buget este suficient, precizând totodată că se lucrează la strângerea de fonduri pentru „a implementa acest proiect umanitar şi a-l extinde apoi la alte sectoare”.
Editor : Ana Petrescu
