NATO va apăra Flancul Estic cu inteligență artificială. Alianța va dezvolta o rețea care va aduna, într-un singur loc, informațiile obținute de sateliți, drone, și alte sisteme, din mai multe state membre, inclusiv din România. Întregul sistem va fi construit pentru ca amenințările să fie identificate mult mai rapid decât în prezent.
De-a lungul flancului estic al NATO, alianța militară nu mai mizează exclusiv pe tancuri, avioane de vânătoare și trupe. În schimb, construiește o vastă rețea digitală de luptă alcătuită din mii de senzori, drone, sateliți și inteligență artificială. Obiectivul: detectarea cât mai timpurie a unui atac asupra națiunilor aliate și blocarea atacatorului înainte ca acesta să poată pătrunde mai adânc pe teritoriul Alianței, scrie Business Insider.
Conceptul se numește „Inițiativa de descurajare a flancului estic” (EFDI). În documentele obținute de publicația germană BILD — care face parte, alături de Business Insider, din Rețeaua Globală de Reporteri Axel Springer — este identificat în mod explicit un potențial adversar: Rusia. Scopul este nu numai de a contracara avantajul Rusiei în ceea ce privește numărul și dinamica — efective numeroase și avansuri rapide —, ci și de a descuraja Moscova să lanseze un atac încă de la început. NATO se referă la acest principiu ca la „descurajarea prin prevenire”. Se preconizează că strategia se va baza pe sisteme de la Palantir și alți contractori occidentali de prim rang din domeniul apărării.
Noua strategie creează o vastă rețea ghidată de inteligență artificială pentru a detecta și lovi ținte — similară cu rețeaua puternică pe care Rusia a construit-o în lupta împotriva Ucrainei. Dar acesta este doar începutul unei schimbări mult mai ample, în care sistemele fără echipaj, precum dronele de atac și turelele cu mitraliere controlate de la distanță, vor constitui prima linie de apărare a NATO.
Noua Cortină de Fier
După aderarea Finlandei la NATO în 2023, granița comună a Alianței cu Rusia s-a extins semnificativ. Astăzi, granița estică a NATO se întinde de la Finlanda, trecând prin Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, până la România, la Marea Neagră. Aceasta include, de asemenea, granița cu Belarus, un aliat apropiat al Rusiei. De-a lungul întregii acestei linii, EFDI are rolul de a consolida apărarea Alianței printr-un sistem de senzori, drone, rețele de comandă și forțe militare convenționale.
Timp de decenii, NATO s-a bazat pe principiul „descurajării prin pedeapsă”. Ideea era că, dacă Rusia ar ataca teritoriul NATO, tancurile, artileria, avioanele de vânătoare și trupele terestre ar respinge atacul și ar recuceri ulterior teritoriul pierdut. Aceste capacități convenționale vor rămâne coloana vertebrală a apărării NATO. Tancurile Leopard 2, tancurile M1 Abrams, lansatoarele de rachete HIMARS, artileria și avioanele de vânătoare F-35 vor continua să joace un rol esențial.
Ceea ce este nou, însă, este un nivel suplimentar de apărare. Scopul său este de a detecta, întârzia și angaja adversarul înainte ca forțele terestre convenționale ale NATO să intre în contact cu acesta, permițând acestor forțe să-și păstreze puterea de luptă și să fie angajate doar în momentul decisiv.
„EFDI nu înlocuiește tancurile, artileria, avioanele de vânătoare sau soldații”, a declarat maiorul Matt Blubaugh, purtător de cuvânt al Armatei SUA pentru Europa și Africa. „Este concepută pentru a contribui la menținerea puterii lor de luptă și pentru a oferi comandanților mai mult timp și un avantaj în luarea deciziilor.”
Noua strategie
Când oamenii se gândesc la apărarea frontierelor, își imaginează adesea ziduri, tranșee antitanc sau soldați care păzesc garduri. EFDI nu este nici un zid, nici o nouă linie de front. În schimb, este o arhitectură de apărare distribuită care susține întregul flanc estic al NATO, de la Finlanda până în România. Documentele NATO se referă frecvent la o „rețea a morții” ( „Kill Web”). Termenul descrie o rețea digitală strâns interconectată. Dacă un nod cedează, celelalte îi preiau imediat funcțiile.
Aceste noduri includ sateliți pe orbită, drone de recunoaștere, sisteme radar, senzori terestri, camere video și mijloace de supraveghere electronică. Împreună, acestea colectează continuu informații despre activitatea de-a lungul flancului estic al NATO.
În trecutul recent, angajarea unei ținte nou detectate dura adesea mult timp.
O dronă, de exemplu, raporta mai întâi ținta către cartierul general, unde informația era analizată înainte ca un ordin de tragere să fie transmis prin intermediul comandanților tactici către o unitate militară, cum ar fi o escadrilă. Acest proces consuma timp prețios.
În viitorul apropiat, informațiile colectate de toți membrii NATO vor fi integrate într-o rețea digitală comună și distribuite imediat. Inteligența artificială va analiza datele în timp real, ajutând comandanții să construiască o imagine operațională comună cât mai repede posibil.
Se preconizează că noua strategie va integra tehnologii provenite de la o gamă largă de furnizori din domeniul apărării, prin intermediul abordării NATO bazate pe arhitectură deschisă. Elementul central îl constituie sistemul Maven Smart System (MSS) al companiei Palantir, care servește drept „creierul” AI al EFDI, procesând date de la senzori din toate domeniile și facilitând luarea mai rapidă a deciziilor. Inițiativa integrează, de asemenea, sisteme precum drona de interceptare Merops AI a companiei Perennial Autonomy, alături de capacități oferite de companii precum RTX, Rheinmetall, Saab, Lockheed Martin și Boeing, toate conectate prin intermediul rețelei de bază de date EFDI într-o rețea unificată de tip „de la senzor la trăgător”.
În termeni practici, dacă o dronă detectează o formațiune blindată rusă, informația va fi imediat verificată încrucișat cu imagini satelitare, date radar și informații de la senzori terestri. Comandanții pot apoi selecta ce arme — precum drone, artilerie, lansatoare de rachete sau alte arme — ar trebui să atace ținta. Armele pot fi alese în funcție de raza lor de acțiune, de probabilitatea de a lovi ținte în mișcare sau statice, precum și de importanța țintelor.
NATO rezumă principiul în trei pași simpli: „Vezi primul. Decide primul. Lovește primul.”
Mașinile luptă primele
Se preconizează că și linia frontului în sine se va schimba semnificativ. Conform planurilor NATO, sistemele fără echipaj ar fi primele care s-ar confrunta cu o forță atacatoare. Se are în vedere o zonă avansată în care dronele, roboții terestri, senzorii și alte sisteme autonome să angajeze inamicul înaintea trupelor convenționale.
Ideea este simplă: mașinile — nu soldații — ar trebui să absoarbă atacul inițial. Acest lucru economisește timp și protejează formațiunile de luptă de pe linia frontului ale NATO.
„EFDI ne oferă timp și claritate, dar, în cele din urmă, soldații, tancurile și aeronavele sunt în continuare necesare pentru a asigura și a menține controlul asupra teritoriului”, a spus Blubaugh.
Lecții din Ucraina
Războiul din Ucraina a modelat noul concept. NATO încorporează lecțiile învățate de armata ucraineană direct de pe câmpul de luptă.
Mai precis, mii de drone ieftine, sisteme robotizate și senzori sunt menite să completeze armele convenționale și să compenseze avantajele Rusiei în ceea ce privește numărul și dinamica — capacitatea sa de a mobiliza un număr mare de trupe și de a avansa rapid.
Editor : B.E.
About the Author
