Avatar spune că nu vrea să se întoarcă acasă. Prizonierul de război din Republica Democratică Congo, capturat în timp ce lupta pentru Moscova în Ucraina, spune că viitorul său este în Rusia și că speră să fie inclus într-un schimb de prizonieri care să-l trimită înapoi în țara în a cărei armată s-a înrolat, notează Politico.
„Am familie în Rusia, de ce aș vrea să mă întorc în Congo?”, a spus prizonierul de război, identificat doar după indicativul său de apel. „Ucraina crede pur și simplu că ne vom întoarce la război”.
Pentru Kiev, oameni precum Avatar au devenit dovezi în argumentul geopolitic pe care Ucraina încearcă să-l promoveze în întreaga Africă: că Moscova atrage cetățeni africani în războiul său și îi folosește ca forță de muncă sacrificabilă.
„[Rușii] spun minciuni despre acest război — noi spunem adevărul”, a declarat Olexander Scherba, ambasadorul Ucrainei în Africa de Sud, pentru sursa citată. „Ei vor ca sângele vărsat în acest război să fie mai mult african și mai puțin rus. Noi le spunem africanilor să nu permită Rusiei să-i folosească ca pe niște carne de tocat”.
Însă chiar prizonierii complică acest mesaj.
În cadrul unor interviuri acordate publicației citate într-un centru de detenție din Ucraina, mai mulți prizonieri de război africani au respins afirmația autorităților de la Kiev potrivit căreia ar fi fost induși în eroare pentru a lupta. Aceștia au declarat că au semnat în cunoștință de cauză contracte cu armata rusă și că doresc să fie înapoiați Rusiei, nu repatriați în Africa.
„Unii dintre noi suntem aici de doi ani sau mai mult”, a spus un prizonier de război egiptean care folosește indicativul Cairo. „Ucraina ne cataloghează drept cetățeni ai unor țări africane, iar noi credem că asta se întâmplă pentru că nu vor să ne lase să ne întoarcem în Rusia. Și toți vrem să ne întoarcem”.
Cazurile lor au devenit unul dintre cele mai vizibile fronturi ale unei lupte mai ample între Rusia și Ucraina pentru influență în Africa, unde Moscova dispune de rădăcini diplomatice mai adânci, de o rețea mai extinsă de ambasade și de ani de bunăvoință acumulată încă din perioada sovietică, pe care se poate baza.
Ucraina susține că Rusia a recrutat aproape 3.000 de cetățeni din 36 de țări africane de la începutul invaziei pe scară largă, adesea prin promisiuni false de angajare. Interviurile acordate publicației citate, realizate în prezența unui oficial ucrainean care a asistat de la distanță fără a interveni, au scos la iveală dificultatea de a susține această teză: mai mulți dintre bărbații aflați în prezent în custodia autorităților ucrainene insistă că știau la ce se angajau.
„Nu e adevărat că africanii au fost păcăliți să se înroleze în armata rusă”, a spus Avatar. „Îți explică despre ce e vorba când semnezi contractul. E doar un loc de muncă”.
Politico a acceptat solicitările prizonierilor de a fi identificați doar prin indicativele lor de apel. Convențiile de la Geneva descurajează publicarea informațiilor despre prizonierii de război care ar putea atrage atenția publicului asupra acestora.
În întreaga Africă, prizonierii au devenit parte a unei dezbateri mai ample privind războiul purtat de Rusia: dacă Moscova recrutează luptători dispuși să se alăture cu contracte avantajoase sau dacă profită de bărbați vulnerabili cu promisiuni care îi conduc pe linia frontului.
Mulți au fost uciși, iar sute de persoane se află acum în captivitate, fiind deținuți de Ucraina în centre de detenție din toată țara.
„Observăm o tendință extrem de periculoasă a Rusiei de a recruta cetățeni din numeroase țări africane în armata Kremlinului”, a declarat jurnaliștilor, la începutul acestui an, ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrii Sîbiha. „Acest lucru a determinat multe guverne să ne solicite ajutorul pentru a-și recupera cetățenii”.
Într-un discurs ținut în februarie în fața parlamentului kenyan, liderul majorității, Anthony Kimani Ichung’wah, a afirmat că peste 1.000 de kenieni au fost recrutați de agenți ruși.
„Ancheta a stabilit existența unei rețele transnaționale organizate de trafic de persoane care recrutează cetățeni kenieni sub pretexte false și îi trimite în zone de conflict activ din Rusia”, a declarat el.
Însă, când Politico i-a întrebat pe prizonierii de război de ce au vrut să se înroleze, răspunsul primit a fost: banii.
„E doar o chestiune de afaceri”, a spus Avatar. Rusia oferă un bonus unic la semnarea contractului de aproximativ 13.000 de dolari pentru recruții africani și un salariu lunar de cel puțin 2.000 de dolari — o sumă considerabilă în cea mai mare parte a Africii subsahariene.
Lupta pentru recrutare reprezintă doar unul dintre fronturile campaniei mai ample a Kievului de a contracara influența Kremlinului în Africa. În trecut, Ucraina avea doar 10 ambasade pe continent, ceea ce limita în mod semnificativ capacitatea Kievului de a-și promova viziunea asupra lumii și interesele. În prezent, are 18 ambasade, dar și Rusia își extinde prezența și numără acum 49.
Până la invazia rusă din 2022, Ucraina nu acordase prioritate relațiilor cu Africa.
„Apoi a avut loc invazia pe scară largă și, dintr-odată, toată lumea și-a dat seama că acest continent imens, orientat spre viitor, nu înțelegea în mare parte povestea Ucrainei pentru că nu o auzise”, a spus Scherba. „Și că, în multe cazuri, acesta era un teren propice pentru propaganda rusă”.
Până în prezent, este o luptă în care Ucraina a pierdut teren. În 2022, singura țară africană care a votat împotriva unei rezoluții a ONU care condamna invazia Rusiei a fost Eritreea. Anul acesta, șase țări africane s-au opus unei măsuri susținute de Ucraina care condamna invazia Rusiei.
„Rusia a creat imaginea Ucrainei ca fiind un stat neonazist condus de rasiști și susținători ai apartheidului”, a declarat un oficial al serviciului de informații externe al Ucrainei. „Moscova difuzează aceste mesaje prin canalele sale de propagandă, în universități și prin intermediul asociațiilor loiale regimului”.
Un cetățean ghanez în vârstă de 55 de ani, care a dorit să fie identificat doar prin indicativul său de apel, Future, speră că Rusia și Ucraina vor ajunge, în cele din urmă, la un acord privind schimbul prizonierilor internaționali care luptă de ambele părți ale conflictului.
„Dacă Ucraina vrea cu adevărat să fie prietenă cu Africa, ar trebui să ne elibereze, în schimbul altor soldați străini care luptă pentru Kiev”, a spus Future în timp ce deținuții făceau o pauză de țigară după prânz.
Citește și:
Editor : A.M.G.
About the Author
