Oleksandra i-a avertizat pe părinții ei din Crimeea, cu câteva săptămâni în urmă, să-și facă provizii de urgență. Dar mama ei nu a luat în serios avertismentul. Crimeea trebuia să fie cea mai mare realizare a președintelui rus Vladimir Putin — un bastion în războiul împotriva Ucrainei, o rampă de lansare pentru proiectarea puterii militare a Rusiei în Marea Neagră și un simbol intern al ambițiilor sale imperiale. Toate acestea sunt acum amenințate, Ucraina preluând controlul aerian asupra rutelor de acces către peninsula ocupată de Rusia, țintind logistica de aprovizionare și urmărind să izoleze și să slăbească forțele ruse din sud, notează Politico.
„Mama mea era convinsă că nici Rusia, nici Ucraina nu ar face vreodată ceva care să pună în pericol Crimeea”, și-a amintit Oleksandra, care nu și-a dezvăluit numele de familie de teamă să nu-și pună în pericol rudele. Chiar și în timp ce rachetele lansate din Crimeea loveau Kievul, „ea spunea: «Dar Crimeea e specială»”.
În cei 12 ani de când Rusia a anexat peninsula, Moscova a creat impresia că este de neatins, grație militarizării masive și integrării economice. Însă ceea ce a fost odată un atu strategic pentru președintele Vladimir Putin se transformă acum într-o vulnerabilitate critică — atât din punct de vedere militar, cât și pentru liderul însuși.
Astăzi, populația Crimeei, în număr de 2,5 milioane de locuitori — printre care se numără și părinții Oleksandrei — se confruntă cu întreruperi ale alimentării cu energie electrică și apă, fără livrări și fără combustibil, în timp ce dronele ucrainene vizează rețelele de alimentare cu energie electrică, alături de instalațiile militare. Semnalul de telefonie mobilă dispare pe fondul întreruperilor frecvente de curent, transportul public a dispărut practic, iar vânzarea de combustibil către persoane fizice și întreprinderi este interzisă. Prețurile au crescut vertiginos, iar sezonul turistic, de care depind mulți, este practic blocat.
Autoritățile au declarat starea de urgență la sfârșitul lunii iunie.
Pentru mulți, părăsirea Crimeei a devenit, de asemenea, aproape imposibilă. Dronele ucrainene au distrus podurile și patrulează acum pe ruta terestră care traversează sudul Ucrainei ocupate către Rusia. Majoritatea trenurilor nu mai circulă. La începutul lunii iunie, peste 3.000 de vehicule stăteau la coadă pentru a ieși prin podul de la Kerci, despre care Kievul susține că a fost construit fără consimțământul său, ceea ce îl face ilegal.
„Mi-era teamă că [mama mea] ar fi dat vina pe Ucraina pentru asta”, a spus Oleksandra, care locuiește la Kiev din 2014 din cauza presiunilor exercitate de serviciile de securitate ruse. Rusia a urmărit penal mii de persoane în Crimeea pentru presupuse simpatii față de Ucraina sau legături cu aceasta.
În schimb, pe măsură ce campania Ucrainei de izolare a Crimeei pare să încline balanța în sudul țării, mama Oleksandrei crede acum — la fel ca mulți ucraineni — că războiul se va încheia tocmai în această peninsulă.
„[Mama mea] are această speranță”, a spus Oleksandra. „Dar nu sunt sigură că înțelege că asta poate avea un preț”.
„Vrem să eliminăm prezența militară rusă”
Crimeea este, într-adevăr, un caz special. Războiul din Ucraina a început odată cu anexarea acesteia în 2014 — transformând peninsula într-un simbol aproape sacru al puterii imperiale a Rusiei. Și, deși Organizația Națiunilor Unite și țările occidentale au impus sancțiuni împotriva Moscovei pentru această încălcare flagrantă a dreptului internațional, de atunci au acceptat-o în mare măsură ca pe un fapt împlinit.
În deceniul care a urmat, Rusia a transformat fostul paradis turistic într-o bază militară care a permis forțelor sale să ocupe rapid vaste zone din sudul Ucrainei în cadrul invaziei pe scară largă din 2022. Crimeea a devenit zona de siguranță din spatele frontului, asigurând aprovizionarea frontului sudic al Rusiei și proiectând forța sa militară spre exterior, în timp ce locuitorii peninsulei au rămas relativ feriți de războiul în desfășurare.
Situația s-a schimbat radical în această vară.
Datorită avantajului de care dispune în prezent Ucraina în ceea ce privește dronele de atac cu rază medie de acțiune, aceasta este în măsură să slăbească și, poate chiar, să distrugă o parte din capacitățile militare ale Rusiei din sudul țării, prin perturbarea logisticii care asigură funcționarea armatei ruse. Ucraina speră că acest lucru va obliga Rusia să-și redirecționeze forțele din alte zone ale frontului, reducând astfel presiunea asupra armatei ucrainene, precum și intensitatea atacurilor rusești asupra orașelor și localităților.
„Vrem să eliminăm prezența militară rusă din Crimeea și cred că vom reuși”, a declarat Andrii Zagorodniuk, președintele grupului de reflecție Centre for Defence Strategies și fost ministru al apărării al Ucrainei.
Eliberarea Crimeei de sub controlul militar al Rusiei are o importanță care depășește granițele Ucrainei, întrucât perturbă operațiunile militare ale Moscovei desfășurate din portul său de la Marea Neagră — de exemplu, peninsula a constituit centrul logistic care a susținut campania Rusiei în Siria între anii 2015 și 2024.
Crimeea are, de asemenea, o importanță personală uriașă pentru Putin, a cărui popularitate pe plan intern a crescut vertiginos atunci când peninsula, colonizată pentru prima dată de Imperiul Rus în urmă cu 300 de ani, a revenit atât de ușor sub controlul Rusiei. Pierderea acesteia ar reprezenta o lovitură directă pentru reputația sa și ar putea alimenta nemulțumirea față de conducerea sa și de război în țara sa.
„Crimeea este cheia de aur a ambițiilor imperiale ale Rusiei”, a declarat Illia Pavlenko, fost adjunct al șefului Direcției Principale de Informații a Ucrainei.
Unii dintre partenerii Ucrainei — în special președintele SUA, Donald Trump, care a afirmat anul trecut că Ucraina „nu are nicio carte de jucat” — au sugerat anterior că cedarea Crimeei către Rusia ar putea face parte dintr-un acord menit să pună capăt războiului. Însă este posibil ca Rusia să considere că menținerea controlului asupra peninsulei, atât din punct de vedere administrativ, cât și militar, este prea dificilă și costisitoare — fără a mai vorbi de menținerea păcii și a nivelului de trai pe care le-a promis locuitorilor din Crimeea în 2014.
„Acum ne facem singuri cărțile”, a spus Pavlenko.
Deși campania de blocare a Kievului are ca scop slăbirea puterii militare și a reputației Moscovei, aceasta a afectat în mod inevitabil populația civilă din Crimeea. Pe lângă miile de ruși pe care Moscova i-a încurajat să se mute în peninsulă, acolo locuiesc în continuare mulți cetățeni ucraineni, inclusiv tătarii autohtoni din Crimeea, care au suferit de atunci o represiune disproporționată.
Potrivit lui Refat Chubarov, președintele Mejlisului tătarilor din Crimeea — un organism de conducere interzis de autoritățile ruse și care își are acum sediul la Kiev — populația autohtonă a peninsulei ar trebui să fie pregătită să facă față unor dificultăți și mai mari în viitor. El a recomandat constituirea unor rezerve de urgență de alimente și medicamente, evitarea instalațiilor militare rusești și asigurarea unui loc unde să se poată adăposti în cazul unor atacuri.
„Nu știm cum se va termina totul”, a spus el.
„Eliberarea Crimeei este posibilă”
Dar ar putea totul să se încheie cu restituirea peninsulei către Ucraina? Ultima dată când acest lucru părea posibil a fost în timpul mult-lăudatei contraofensive a Ucrainei din 2023, iar orice speranțe apărute de atunci au fost temperate de eșecul țării de a modifica linia frontului la momentul respectiv.
„[Oamenii din Crimeea] sunt oarecum optimiști că de data aceasta totul s-ar putea încheia cu eliberarea. Dar spun și: «Nu ne mai păcăliți așa cum ați făcut în 2023»”, a declarat Chubarov.
Rusia s-a pregătit din punct de vedere militar, economic, prin educație și propagandă pentru a ocupa Crimeea de-a lungul a zeci de ani, a observat Pavlenko. Ucraina trebuie să recurgă la o gamă la fel de largă de tactici, a afirmat el. „Am spus întotdeauna că Crimeea face parte din Ucraina, iar Ucraina va folosi toate mijloacele pentru a-și recupera Crimeea. Crimeea nu poate fi recuperată doar prin mijloace militare… Acum exercităm presiune militară pentru a le oferi diplomaților noștri șansa de a se așeza la masa negocierilor și de a spune: «Nu lăsăm Crimeea deoparte».”
Zagorodniuk consideră că Ucraina are probabil un an la dispoziție pentru a valorifica avantajul tehnologic care îi permite în prezent să exercite presiune asupra Rusiei. „Desigur, [Rusia] ne va copia în cele din urmă”, a spus el. „Cu siguranță nu ne putem permite să pierdem timpul”.
Într-adevăr, aceasta ar putea fi o oportunitate pentru Ucraina de a recâștiga o parte din teritoriul din sud pe care Rusia îl deține din 2022. Însă, deși Ucraina speră să facă ca menținerea controlului asupra peninsulei să fie pentru Rusia și mai dificilă și mai costisitoare decât este deja, este probabil ca menținerea controlului asupra acesteia să fie la fel de dificilă și de costisitoare și pentru Ucraina.
„Cred cu adevărat că eliberarea Crimeei este posibilă”, a declarat Zagorodniuk. „Dar nu în viitorul apropiat”.
Citește și:
Editor : A.M.G.
About the Author
