Administrația Trump ia în considerare o acțiune militară în Mali, țară din Africa de Vest, pentru a lovi o grupare afiliată Al-Qaida cunoscută sub numele de JNIM, au declarat actuali și foști oficiali americani familiarizați cu discuțiile pe această temă, relatează Washington Post.
Dacă va fi aprobată, aceasta ar însemna că se va adăuga o a opta țară pe lista statelor împotriva cărora președintele Donald Trump a ordonat atacuri aeriene de la începutul celui de-al doilea mandat al său — un capitol al președinției sale despre care a afirmat inițial că va fi dedicat încetării conflictelor globale și redirecționării resurselor SUA către cetățenii americani.
Există însă divergențe de opinie în rândul înalților oficiali americani cu privire la oportunitatea lansării unui atac împotriva grupării militante. Un susținător fervent al folosirii forței este Sebastian Gorka, directorul principal pentru combaterea terorismului din cadrul Consiliului Național de Securitate, au declarat actuali și foști oficiali, care, la fel ca și alții, au vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta despre planificarea militară.
Gruparea militantă, a cărei denumire completă este Jama’at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, și-a stabilit un bastion în Mali și a intensificat atacurile asupra țărilor de coastă din Africa de Vest, impunându-se ca cea mai bine înarmată grupare militantă din regiune și printre cele mai puternice din lume.
Un purtător de cuvânt al guvernului din Mali nu a răspuns la solicitările de comentarii.
Gorka nu a răspuns la solicitările de comentarii, iar Pentagonul a refuzat să comenteze.
Când Casa Albă a fost solicitată să comenteze, un reprezentant al administrației nu a dorit să dezvăluie dacă președintele american intenționa să demareze atacuri militare, dar a afirmat că Washingtonul a îndemnat guvernele din Africa de Nord și de Vest „să achiziționeze echipamente și servicii americane pentru a-și susține eforturile de război împotriva teroriștilor”.
Reprezentantul oficial a afirmat că terorismul din Sahel, vasta regiune semi-aridă situată la sud de Sahara, reprezintă o „problemă multinațională”.
„Îi îndemnăm pe partenerii regionali și pe aliații din NATO să sprijine Alianța Statelor din Sahel în lupta lor împotriva JNIM și ISIS”, a adăugat oficialul, referindu-se totodată la gruparea Stat Islamic, care a câștigat notorietate în Orientul Mijlociu înainte de a-și înființa filiale în întreaga Africă.
Alianța Statelor din Sahel include Mali, Burkina Faso și Niger — toate țări din Africa de Vest în care, în ultimii ani, liderii militari au răsturnat prin lovituri de stat guverne alese democratic, au întrerupt în mare măsură relațiile cu Occidentul și au apelat la Rusia pentru sprijin în materie de securitate.
Însă reprezentantul administrației nu a aruncat vina asupra acelor guverne, ci asupra partenerilor lor ruși, afirmând că Moscova „s-a dovedit a fi un partener ineficient în materie de securitate pentru Mali”.
„Sperăm ca și alte țări africane să ia act de rezultatele dezastruoase obținute de Rusia în combaterea terorismului”, a declarat oficialul.
Nu s-a mai raportat până acum că administrația Trump ar lua în considerare opțiuni militare în această țară, precizează sursa citată.
Mali, o țară fără ieșire la mare cu o populație de aproape 25 de milioane de locuitori, a fost afectată în ultimii ani de actele de violență comise de grupările militante islamiste — precum și de propria juntă militară și de mercenarii ruși pe care aceasta i-a angajat pentru a restabili ordinea.
Grupările militante, în special JNIM, au devenit din ce în ce mai puternice, transformând Mali și țările vecine din Sahel în centrul mondial al terorismului.
Anul trecut, militanții afiliați Al-Qaida au organizat un blocaj al aprovizionării cu combustibil care a paralizat o mare parte a țării. În primăvara acestui an, aceștia au lansat atacuri coordonate la nivel național, care au inclus militanți care cutreierau străzile din Bamako, capitala țării; cucerirea unui oraș strategic din nord, de la forțele armate ale Maliului și de la ruși; precum și asasinarea ministrului Apărării al țării într-un atac sinucigaș.
Între timp, IS Sahel — o grupare afiliată Statului Islamic și rivală a JNIM — și-a consolidat puterea în apropierea frontierei dintre Mali și Niger, unde, anul trecut, militanții săi l-au răpit pe misionarul american Kevin Rideout, despre care se crede că este ținut captiv în prezent în Mali.
Pentru a combate violența, guvernul militar din Mali a angajat mercenari ruși, inițial prin intermediul Grupului Wagner, iar acum prin Africa Corps, care are legături mai strânse cu Ministerul Apărării din Rusia. Rușii au fost acuzați de o serie de atrocități, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului și unor reportaje anterioare ale The Washington Post.
Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns la solicitarea de a face un comentariu.
Heni Nsaibia, analist principal pentru Africa de Vest în cadrul proiectului Armed Conflict Location & Event Data (ACLED), a declarat că armata din Mali și susținătorii săi ruși sunt responsabili de uciderea a sute de civili mai mult decât JNIM și IS Sahel la un loc. Anul trecut, armata din Mali și partenerii săi ruși au fost responsabili de moartea a 925 de civili, potrivit ACLED, comparativ cu 232 de victime cauzate de militanții islamiști.
„Este extrem de problematic faptul că un guvern precum cel al Statelor Unite sau al oricărui partener occidental ar oferi sprijin acestor regimuri a căror legitimitate rămâne contestată și care sunt incredibil de fragile și represive”, a afirmat el, referindu-se la Mali, Burkina Faso și Niger.
Cu toate acestea, anul trecut, în cadrul eforturilor administrației Trump de a relua relațiile cu Mali, Statele Unite au intensificat schimbul de informații cu guvernul malian, au declarat la momentul respectiv actuali și foști oficiali americani. Informațiile au fost utilizate în atacurile militare ale armatei maliene, care fusese în mare măsură ignorată de administrația Biden din cauza refuzului său de a stabili un calendar pentru revenirea la alegeri democratice și a colaborării sale cu rușii.
Însă această cooperare a rămas până acum limitată, fiind departe de amploarea parteneriatului de securitate dintre SUA și Nigeria, care s-a intensificat anul trecut și a inclus atacuri aeriene ale SUA și o misiune terestră în urma căreia a fost ucis unul dintre principalii lideri ai grupării Stat Islamic din Africa.
Orice implicare militară directă a Statelor Unite în Mali prezintă riscul unor ostilități cu forțele ruse din regiune. De asemenea, aceasta ar putea necesita eforturi de coordonare între Washington și Moscova, similare celor care au existat în Siria pe durata războiului civil din această țară.
Întrebat dacă secretarul de stat Marco Rubio susține o acțiune militară în Mali, Departamentul de Stat a evitat să răspundă, afirmând că SUA „condamnă fără echivoc activitatea teroristă din Mali”.
Departamentul a declarat că administrația Trump este „hotărâtă să promoveze implicarea regională și cooperarea în lupta împotriva amenințărilor teroriste, precum și să monitorizeze indicatorii și semnalele de avertizare privind amenințările la adresa patriei noastre”.
O acțiune militară a SUA împotriva JNIM ar adăuga Mali pe lista țărilor în care Trump a ordonat atacuri aeriene, listă care include Yemen, Somalia, Siria, Iran, Irak, Nigeria și Venezuela. Administrația a desfășurat, de asemenea, o campanie militară controversată împotriva unor presupuși traficanți de droguri din Caraibe și din estul Pacificului, care s-a soldat cu zeci de morți.
Wassim Nasr, specialist în regiunea Sahel și cercetător principal la Centrul Soufan, a afirmat că Statele Unite ar putea fi de cel mai mare ajutor dacă s-ar implica mai degrabă în „rezolvarea conflictelor”, obligând guvernul de juntă din Mali să poarte discuții cu JNIM – care nu s-a concentrat pe obiective globale, ci pe aplicarea legilor islamice în administrația locală – precum și cu alți oponenți politici pe care junta i-a redus în mare măsură la tăcere.
„Alegerea soluției militare încă o dată nu va rezolva problema”, a spus el. „Francezii au încercat asta timp de 10 ani. Rușii încearcă de cinci ani. Situația nu a făcut decât să se înrăutățească tot mai mult”.
Franța a lansat intervenția sa militară în Sahel în 2013, la cererea guvernului din Mali de la acea vreme. Forțele franceze au înăbușit insurgența din Mali și au restabilit o oarecare ordine. Această misiune inițială a fost urmată de o a doua, Operațiunea Barkhane, care a eliminat lideri militanți de seamă, dar nu a reușit, în cele din urmă, să oprească răspândirea diverselor grupări armate.
Furia împotriva Franței — alimentată de greșelile sale neocoloniale și de dezinformarea rusă — a crescut de-a lungul anilor, contribuind la declanșarea unor lovituri de stat în Mali în 2020 și 2021, precum și în țările vecine Burkina Faso și Niger. Președintele Emmanuel Macron a retras ulterior forțele franceze.
Nasr a adăugat că, dacă atacurile SUA vor slăbi JNIM, acestea ar putea, dimpotrivă, să ajute IS Sahel, a cărui expansiune a fost limitată de gruparea rivală afiliată la Al-Qaida.
Peter Pham, un fost oficial al administrației Trump, s-a arătat mai puțin pesimist în ceea ce privește recurgerea la forța militară, dar a afirmat că o condiție prealabilă ar trebui să fie restabilirea încrederii cu guvernele din Mali și Niger, înainte de demararea eforturilor de cooperare în domeniul securității.
„Deși este posibil să avem interese economice directe sau de altă natură foarte limitate în aceste țări, nu dorim ca jihadiștii precum ISIS și Al-Qaida să prindă rădăcini acolo”, a declarat Pham.
Gorka a făcut de mult timp din politicile agresive de combatere a terorismului o piatră de temelie a ideologiei sale. Însă influența sa asupra politicii de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump a fost modestă, a declarat un oficial american — ceea ce reprezintă o ușurare pentru criticii săi, care se opun abordării sale intransigente, și o dezamăgire pentru susținătorii săi.
În primăvară, Gorka a purtat discuții privind posibilitatea de a deveni următorul director al Centrului Național de Combatere a Terorismului al lui Trump, în urma demisiei lui Joe Kent, care a părăsit administrația, nemulțumit de decizia președintelui de a declanșa războiul împotriva Iranului. Însă aceste discuții nu s-au concretizat într-o nominalizare a lui Gorka.
Funcționari actuali și foști ai SUA au declarat că Gorka a fost profund implicat în discuțiile privind modalitatea de a-l repatria pe Rideout, misionarul capturat. Unul dintre obiectivele cheie ale administrației de anul trecut a fost obținerea drepturilor de „survol” în Mali, a afirmat un fost funcționar, astfel încât reprezentanții SUA să poată zbura cu avioane și să utilizeze alte tehnologii de supraveghere în spațiul aerian malian pentru a-i urmări mai bine mișcările.
Această dorință de a obține drepturi de survol a stat la baza deciziei administrației de a ridica sancțiunile impuse unor membri cheie ai juntei, printre care și ministrul Apărării, Sadio Camara, care a fost un susținător de frunte al intervenției ruse în Mali și a fost ucis în atacul JNIM din 25 aprilie.
Gorka, potrivit unor actuali și foști oficiali, a fost implicat și într-o operațiune menită să-l elimine pe Abu Ubaydah Yusuf al-Anabi, un lider al unei grupări afiliate Al-Qaida cu sediul în Algeria, a cărei influență a scăzut în ultimii ani. Deși oficialii americani sperau vara trecută că informațiile serviciilor secrete americane fuseseră utilizate într-un atac din Mali pentru a-l elimina pe al-Anabi, așa cum a relatat anterior The Post, moartea acestuia nu a fost niciodată confirmată.
Corinne Dufka, expertă independentă în regiunea Sahel, a afirmat că există riscul ca orice atac al SUA să determine JNIM să vizeze Statele Unite sau cetățenii americani din regiune — lucru pe care gruparea nu l-a făcut până acum — sau să apropie gruparea de organizația principală Al-Qaida, față de care a devenit mai autonomă în ultimii ani.
„Dacă Statele Unite ajută autoritățile din Mali să elimine liderii JNIM, acest lucru s-ar putea întoarce împotriva lor”, a spus ea. „Și ar putea irosi o ocazie de a deradicaliza și demobiliza una dintre cele mai sofisticate organizații jihadiste din lume”.
Citește și:
Editor : A.M.G.
About the Author
