Declanşarea procedurii de insolvenţă la Societatea de Transport Bucureşti (STB) ridică semne de întrebare în rândul angajaţilor cu privire la viitorul companiei, siguranţa locurilor de muncă şi continuitatea serviciului public de transport din Capitală. Preşedintele Sindicatului Transportatorilor din Bucureşti, Vasile Petrariu, reprezentat al organizaţiei sindicale majoritare din STB, nu contestă necesitatea unor măsuri de eficientizare a societăţii de transport public, însă consideră că insolvenţa nu poate fi o soluţie în lipsa unui mecanism clar de finanţare şi a asumării obligaţiilor contractuale de către autoritatea locală.
„Am urmărit cu interes discuţiile din Consiliul General şi am avut discuţii şi cu primarul general. Pe noi, ca reprezentanţi ai forţei de muncă, ne interesează ce se va întâmpla cu salariaţii, pentru că am înţeles argumentele privind declanşarea procedurii de insolvenţă, dar nu am înţeles foarte clar ce se va întâmpla mai departe, pentru că se vorbeşte despre reorganizări şi restructurări. Nu ştim ce ar însemna acest lucru. Vom fi parteneri, vom discuta? Este important de ştiut lucrul acesta”, a declarat, pentru Agerpres, Vasile Petrariu.
Acesta atrage atenţia că orice decizie luată la nivelul STB trebuie analizată şi prin prisma impactului asupra călătorilor, nu doar asupra companiei şi angajaţilor.
„Aici nu vorbim numai de salariaţii STB SA, vorbim în primul rând de cetăţeni. Trebuie să vedem dacă şi în ce măsură cetăţenii vor fi afectaţi de faptul că STB SA este în insolvenţă”, a spus liderul sindical.
Potrivit acestuia, datoriile acumulate de STB către ANAF depăşesc 1,7 miliarde de lei, însă societatea nu poate fi doar ea responsabilă pentru acumularea acestora, în condiţiile în care Primăria Capitalei nu şi-a achitat integral obligaţiile contractuale.
„Noi suntem îngrijoraţi, cunoscând istoria şi modul în care au evoluat aceste datorii. STB SA nu este vinovată de faptul că Primăria nu şi-a achitat obligaţiile pe care le avea în relaţia cu societatea, pentru că există un contract de delegare semnat de toate UAT-urile din Bucureşti-Ilfov prin care acestea se obligă să plătească prestaţia pe care noi o executăm”, a explicat acesta.
El susţine că finanţarea activităţii curente trebuie asigurată în continuare, chiar dacă prin insolvenţă datoriile vor fi îngheţate la un anumit nivel. „Mai departe tot trebuie plătită prestaţia. Şi atunci eu nu am nicio garanţie, ţinând cont de ce s-a întâmplat, că Primăria va plăti în continuare ceea ce are de plătit”, a atras atenţia Petrariu.
Liderul sindical a precizat că aproximativ 400 de milioane de lei din totalul datoriilor reprezintă penalităţi, o componentă pe care o consideră problematică. „Este o datorie artificială, din punctul meu de vedere. Din cei peste 1,7 miliarde de lei, aproape 1,3 miliarde sunt contribuţiile salariaţilor, iar circa 400 de milioane de lei sunt penalităţi. Mi se pare puţin ciudat că nu plăteşti contribuţiile salariaţilor şi, în acelaşi timp, propui insolvenţa, pentru că Primăria în continuare nu a demonstrat că ar putea să se ţină de obligaţiile contractuale”, a afirmat preşedintele organizaţiei sindicale.
În opinia sa, STB are nevoie în prezent de peste 150 de milioane de lei lunar ca să funcţioneze, iar obligaţiile către ANAF cresc presiunea financiară asupra companiei.
„ANAF probabil va încerca să recupereze banii, pentru că altfel ce fac salariaţii? Rămân fără contribuţii plătite? Poate trebuie găsită o soluţie la nivel de Guvern, inclusiv prin ştergerea unor datorii. Însă problema este că Primăria nu recunoaşte toate datoriile. Penalităţile clar că nu le recunoaşte, iar 400 de milioane de lei nu sunt bani puţini. Eu cred că lucrurile ar fi trebuit tratate cu mai multă responsabilitate şi cu o analiză mult mai aplicată”, a subliniat Vasile Petrariu.
Reprezentantul sindical consideră că rămâne deschisă întrebarea dacă procedura de insolvenţă va rezolva cu adevărat problemele structurale ale companiei.
„Sunt de acord că, la nivel de societate, managementul trebuie să se implice mai mult şi să facă mai mult decât a făcut. Noi vrem ca societatea să funcţioneze, să trăiască încă 100 şi ceva de ani, pentru că are mai mult de 115 ani. Locurile de muncă nu pot fi garantate decât dacă societatea funcţionează. Am atras atenţia şi am întrebat care sunt soluţiile de rezolvare. Marea întrebare care rămâne pentru toată lumea este dacă procedura de insolvenţă rezolvă problema. Aşteptăm un răspuns, pentru că este uşor să spui, şi înţeleg că se mai practică acest lucru: ‘Vreau să falimentez o societate, declanşez insolvenţa şi apoi fac alta”, a transmis liderul sindical.
Acesta susţine că reorganizarea STB riscă să nu producă efectele aşteptate dacă nu există stabilitate managerială şi „specialişti de bună credinţă” care vor ca societatea să funcţioneze în continuare.
„Suntem de acord că managementul trebuie stabilizat. Acum suntem într-o totală nebuloasă. Managementul nu ar trebui niciodată să fie stabilit politic, dar dacă persoanele respective sunt specialişti şi sunt de bună credinţă, cred că lucrurile pot funcţiona”, a mai spus Petrariu.
Totodată, liderul sindical consideră că analiza insolvenţei STB trebuie făcută şi prin prisma rolului companiei de operator de serviciu public, nu doar prin raportare la datoriile acumulate. „Aşteptăm să vedem ce va decide AGA şi dacă tribunalul va analiza toate aspectele, în conformitate cu legea insolvenţei, ţinând cont că STB desfăşoară un serviciu public. Primăria nu poate spune că nu are bani pentru susţinerea transportului public, având un buget important şi obligaţia de a asigura continuitatea acestui serviciu”, a atras atenţia preşedintele organizaţiei sindicale.
El a adăugat că subfinanţarea societăţii s-a reflectat în calitatea transportului public oferit bucureştenilor. „În ultimii ani, am primit mult mai puţini bani decât prevedea contractul de delegare. O diferenţă de 300 de milioane de lei înseamnă, practic, 50, 60 sau chiar 100 de vehicule care nu mai pot fi scoase pe traseu”, a transmis Vasile Petrariu.
Potrivit acestuia, investiţiile în transportul public trebuie să se regăsească în calitatea serviciilor oferite călătorilor şi în reducerea timpilor de aşteptare.
„Calitatea transportului public înseamnă ritmicitate şi confort. Confortul înseamnă curăţenie, aer condiţionat vara, căldură iarna, sisteme moderne de informare şi vehicule care să vină cât mai repede posibil. Dacă pe hârtie avem un interval de succedare de cinci minute, în realitate acesta poate ajunge la 10 sau chiar 15 minute. Cetăţeanul trebuie să ajungă cât mai repede şi confortabil la destinaţie. Până la urmă şi acesta e un avantaj pentru autoritatea publică. Dacă ai cât mai mulţi oameni care folosesc transportul public, ai cât mai puţine maşini pe stradă”, a precizat el.
Nu în ultimul rând, liderul sindical a subliniat că Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti – Ilfov ar trebui să vină cu soluţii concrete pentru eficientizarea transportului public, iar toate măsurile să aibă ca obiectiv principal „interesul călătorului”.
La începutul acestei săptămâni, reprezentanţii municipalităţii în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) a STB au fost mandataţi să solicite Consiliului de Administraţie al societăţii să declanşeze procedura de insolvenţă, printr-un proiect de hotărâre adoptat în şedinţa Consiliului General de marţi.
Actul normativ a fost adoptat cu 39 de voturi „pentru” şi şapte abţineri.
Primăria Capitalei a anunţat miercuri într-o postare pe Facebook că procedura privind insolvenţa STB nu înseamnă oprirea transportului public sau reducerea numărului de autobuze, troleibuze şi tramvaie. „Unul dintre principalele obiective ale solicitării insolvenţei STB îl reprezintă chiar asigurarea continuităţii serviciului public de transport – obligaţie legală, de altfel, pentru autorităţile locale”, a explicat primarul general Ciprian Ciucu.
Potrivit sursei citate, prin procedura de insolvenţă, STB recunoaşte că nu-şi mai poate plăti datoriile către creditori şi solicită protecţie legală.
„De ce este nevoie de insolvenţa STB. Opreşte creşterea datoriilor, stopează avalanşa de penalităţi pe care datoriile le generează, conturile nu pot fi poprite.Vorbim despre datorii de 3 miliarde lei, dintre care 1,7 miliarde de lei către ANAF, pentru neplata contribuţiilor angajaţilor, ale cărei penalităţi se ridică, în acest moment, la circa 402 milioane de lei. Subvenţia plătită de către PMB va merge către plata salariilor angajaţilor, achiziţia de combustibil şi piese de schimb”, se arată în postarea Primăriei Capitalei.
De asemenea, pentru plata creanţelor va fi creat un cont escrow, destinat creditorilor. STB va trebui să verse, lunar, sumele prevăzute în schema de eşalonare a datoriilor din planul de reorganizare, alcătuit de către administratorul judiciar şi aprobat de către creditori.
„Pentru reducerea cheltuielilor STB, am solicitat ca planul de reorganizare să conţină eficientizarea traseelor STB, astfel încât acestea să nu se mai suprapună între ele sau cu traseul metroului. Linii de tramvai nu vor fi desfiinţate, atâta timp cât PMB investeşte”, a punctat edilul Capitalei.
Editor : A.P.
About the Author
