Societatea de Transport Bucureşti are în prezent 9.504 de salariaţi, iar 800 vor fi disponibilizaţi în cadrul planului de eficientizare. Dintre aceștia, cel mult 200 de angajaţi vor putea părăsi compania printr-o procedură de plecări voluntare, beneficiind de şase salarii compensatorii, a spus preşedintele Sindicatului Transportatorilor STB, Vasile Petrariu, citat de Agerpres.
Acesta a precizat că procedura de înscriere pentru plecările voluntare a fost deschisă miercuri, 22 iulie, şi se va încheia luni, 27 iulie. În această perioadă, angajaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute în planul social îşi pot depune solicitările, urmând ca restul disponibilizărilor să fie realizate pe baza criteriilor stabilite în planul social şi prin pensionare.
„Noi nu milităm pentru concedierea oamenilor, nu aceasta este misiunea noastră. Dar s-a discutat într-un anumit context şi s-a semnat un act adiţional, un plan social, prin care s-a decis ca 800 de salariaţi să fie concediaţi. Noi am insistat ca oamenii să nu plece cu mâna în buzunar. Contractul colectiv de muncă prevedea până la 20 de salarii compensatorii pentru cei cu peste 20 de ani vechime, însă legea s-a modificat şi limitează aceste plăţi la maximumum 12 salarii, decizia revenind însă autorităţii locale”, a spus Petrariu.
Potrivit acestuia, în urma analizelor realizate împreună cu administraţia s-a stabilit ca angajaţii care aleg să plece voluntar să primească şase salarii medii brute. „Analizele şi simulările au arătat că societatea poate acorda şase salarii medii brute celor care pleacă voluntar, acordate într-o singură tranşă, însă, din cauza incertitudinilor legate de resursele financiare, s-a decis ca sumele aferente plecărilor voluntare să fie achitate în cel mult două tranşe. Este totuşi un avantaj faţă de plata lunară”, a explicat liderul sindical.
Petrariu a subliniat că schema plecărilor voluntare este limitată la maximum 200 de persoane, atât din cauza fondurilor disponibile pentru plata compensaţiilor, cât şi pentru că STB trebuie să păstreze personal în meseriile unde există deficit.
„Am stabilit că până la 200 de persoane vor putea pleca voluntar, însă nu din toate categoriile profesionale, pentru că avem nevoie de anumite meserii. Directorul general va decide cine poate pleca, în funcţie de activitatea desfăşurată şi de necesităţile companiei”, a mai spus acesta.
Liderul sindical estimează că alţi aproximativ 200-250 de salariaţi dintre cei incluşi în planul de reorganizare sunt eligibili pentru pensionare, iar în cazul celorlalţi vor fi analizate activitatea şi criteriile prevăzute în planul social.
„Toţi vor primi salarii compensatorii. Cei cu până la 15 ani vechime vor beneficia de două salarii, cei cu o vechime între 15 şi 20 de ani de trei salarii, iar cei cu peste 20 de ani de patru salarii compensatorii. Pentru plecările voluntare nu contează vechimea, ci îndeplinirea condiţiilor prevăzute în planul social, iar compensaţia este de şase salarii”, a explicat Vasile Petrariu.
După închiderea etapei dedicate plecărilor voluntare, conducerea STB va evalua personalul şi va întocmi listele finale ale salariaţilor afectaţi de restructurare, urmând ca sindicatul să verifice respectarea criteriilor prevăzute în planul social.
„După ce se va trage linie, luni, vor începe analizele în unităţi şi se vor întocmi listele. Rolul nostru este să verificăm dacă au fost respectate criteriile din planul social şi să nu existe abuzuri”, a afirmat preşedintele sindicatului majoritar din STB.
Referindu-se la calendarul reorganizării, Petrariu estimează că listele finale vor fi definitivate până la sfârşitul lunii iulie, iar deciziile de preaviz, cu o durată de 20 de zile, vor fi emise în prima parte a lunii august. „Estimăm că până la sfârşitul lunii august vor putea fi emise deciziile de concediere, iar de la 1 septembrie vom începe negocierile pentru noul Contract Colectiv de Muncă. Va fi şi aici o mare provocare pentru toată lumea”, a mai spus liderul sindical.
În opinia sa, negocierile pentru noul CCM au fost amânate deoarece s-ar fi suprapus peste procesul de restructurare şi procedura de insolvenţă. „Nu am mai trecut printr-o situaţie în care să avem în acelaşi timp insolvenţă, restructurare şi negocierea contractului colectiv de muncă. Suntem îngrijoraţi pentru că toate aceste evenimente s-au suprapus. În plus, mai avem o problemă: grila de salarizare nu este corelată cu salariul minim pe economie. Noi avem un salariu de încadrare de 3.700 de lei, iar salariul minim este acum 4.325 de lei. I-am explicat şi primarului general că această situaţie trebuie corelată”, a transmis liderul sindical.
Potrivit sursei citate, media salariului de încadrare în STB este în prezent de 5.804 lei, iar salariul mediu brut se situează în jurul valorii de 9.800 de lei.
În acelaşi timp, acesta a atras atenţia că STB continuă să se confrunte cu un deficit de conducători de vehicule, categorie în care peste zece angajaţi părăsesc compania în fiecare lună.
„La conducătorii de vehicule există o fluctuaţie permanentă. Nu ne permitem un deficit mare de personal, pentru că am ajunge la prea multe ore suplimentare şi la suprasolicitarea angajaţilor. Mai mult, fără suficienţi conducători nu putem scoate vehiculele în traseu. Poate asta nu înţeleg unii dintre salariaţi: dacă nu se învârte roata, cum spunem noi, dacă nu facem kilometri, nu câştigă nimeni. Sau dacă pierde, pierde toată lumea”, a menţionat el.
STB trebuie să efectueze în acest an aproximativ 93 de milioane de kilometri, conform contractului de servicii, cu toate mijloacele de transport (tramvaie, troleibuze, autobuze), însă nerealizarea indicatorilor de transport afectează veniturile companiei. „Reducerea sistematică a programului de circulaţie afectează cetăţenii şi creează probleme şi companiei. Personalul este dimensionat în funcţie de numărul de vehicule aflate în circulaţie. Dacă reduci parcul, apare un excedent de personal, iar veniturile scad pentru că eşti plătit în funcţie de ceea ce execuţi”, a explicat liderul sindical.
Referindu-se la restructurarea personalului administrativ şi de conducere, prevăzută în planul de reorganizare, Petrariu a arătat că această categorie reprezintă în prezent aproximativ 14% din totalul angajaţilor, iar reorganizarea ar urma să reducă ponderea la circa 8%.
„Auditurile şi evaluările făcute la nivelul societăţii au arătat că ponderea personalului administrativ şi de conducere este prea mare. În mod normal ar trebui să fie în jur de 5%. Prin această reorganizare vom ajunge probabil spre 8%. Pe viitor, reducerea ar trebui făcută natural, prin pensionări şi redistribuiri, astfel încât să se ajungă la 6-7%”, a afirmat acesta.
STB are în prezent aproximativ 4.700 de conducători de vehicule la un parc de 1.286 de tramvaie, troleibuze şi autobuze, număr considerat suficient în condiţiile actuale, însă fluctuaţia de personal obligă compania să mai facă recrutări.
Nu în ultimul rând, liderul sindical a transmis că este necesară o coordonare mai bună între STB şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti-Ilfov (TPBI), astfel încât programele de circulaţie să fie adaptate realităţii din teren.
„TPBI ia decizii fără să se consulte suficient cu specialiştii din STB şi fără să ţină cont de particularităţile traficului, de perioada concediilor sau de vacanţele şcolare. Lucrurile trebuie corelate, pentru că vorbim despre un serviciu public care trebuie să funcţioneze. Acesta este specificul serviciilor publice: continuitate”, a afirmat Vasile Petrariu.
În ceea ce priveşte o eventuală majorare a tarifelor pentru transportul public din Bucureşti, liderul sindical a subliniat că decizia aparţine TPBI şi autorităţii locale, însă consideră că o astfel de măsură trebuie analizată atent, în funcţie de impactul asupra călătorilor şi asupra veniturilor companiei.
„Primăria trebuie să îşi asume o astfel de decizie, să iasă public şi să spună: domnilor cetăţeni, nu mai putem cu un tarif de trei lei, încercăm cu cinci sau cu şapte lei, cu bani pe care trebuie să-i plătiţi, dar trebuie analizate avantajele şi dezavantaje. Însă trebuie analizat şi dacă populaţia poate suporta o majorare şi dacă aceasta nu va duce la scăderea numărului de călători. S-a dovedit de fiecare dată, e adevărat nu de foarte multe ori, când tarifele au crescut, pe o perioadă de timp au fost scăderi în ceea ce priveşte încasările”, a menţionat el.
Petrariu apreciază că valoarea reală a unei călătorii în Bucureşti depăşeşte 10 lei, menţionând că încasările directe din titlurile de călătorie se ridică la 300 de milioane de lei anual, în timp ce frauda la plata călătoriei este între 10% şi 20%. În plus, doar din suprataxa aplicată călătorilor fără bilet STB se încasează aproximativ cinci milioane de lei pe an.
„Veniturile din titlurile de călătorie sunt gestionate prin TPBI, care răspunde şi de politica tarifară. Noi am susţinut că acest mecanism ar trebui regândit”, a conchis liderul sindical, Vasile Petrariu
Editor : M.B.
About the Author
