Fostul judecător al CCR Augustin Zegrean a declarat, joi seară, la Digi24, că, în privința depunerii unui proiect de lege, precum reforma salarizării promovată de Guvern, orice parlamentar are puterea de inițiativă, iar numărul de sesiuni extraordinare convocate de Legislativ este nelimitat. În ceea ce privește medierea președintelui în procedura de construcție a unui nou guvern, acesta spune că „s-a epuizat”, iar Nicușor Dan „trebuie să forțeze formarea guvernului”. Augustin Zegrean spune însă că atitudinea președintelui în privința desemnării unui premier „este în afara Constituției”.
Legea salarizării, una dintre reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), trebuia să fie adoptată încă din 2023. După mai multe amânări și renegocieri cu Comisia Europeană, termenul pentru adoptarea proiectului a fost mutat în august 2026. În apropierea noului termen-limită, legea este din nou în impas, după ce Curtea de Apel București a suspendat procedura de elaborare a proiectului în urma unei acțiuni formulate de Federația Sanitas.
„După Constituție, inițiativă legislativă are Guvernul, care, în principal, el este cel care deservește Parlamentul prin inițiative legislative. Fiecare parlamentar are același drept ca și Guvernul. Poate să inițieze orice proiect de lege dorește, sau să se alăture unui proiect existent, sau să-și însușească, să semneze și el acolo. Și mai este poporul, care are inițiativă legislativă, dar este foarte complicat. Trebuie să fie 500.000 de oameni.
Un singur parlamentar poate să ia legea asta din ziar, de unde o găsește el, și să meargă ca să o înregistreze la secretariatul camerei din care el face parte”, a afirmat Augustin Zegrean.
El consideră că motivul pentru care parlamentarii nu înaintează reforma salarizării în Parlament este pentru că „sunt nehotărâți, nu au încredere unul ce spune celălalt”. „Se gândesc că dacă intră legea și este respinsă, s-a terminat povestea”.
„O lege care într-o sesiune se respinge, în acea sesiune nu mai pot să vină cu acel proiect de lege”, spune Augustin Zegrean.
Fostul judecător CCR nu consideră că legea salarizării ar trece de Parlament, „pentru că-s prea mulți care-s supărați pe legea asta, pe fostul prim-ministru, actualul prim-ministru demisionar”.
„Ăsta e motivul pentru care nu știu cum să facă, cine să o susțină. Am înțeles că liberalii ar vrea să o susțină, dar ceilalți nu mai vor să se alieze. Și atunci lucrurile se complică. Problema importantă este că nu mai poate fi adusă în acea sesiune legea respectivă”, consideră Zegrean.
„Numărul sesiunilor parlamentare extraordinare nu este limitat”
Acesta spune că, în ceea ce privește sesiunile extraordinare în Parlament, convocate pentru a adopta proiectele importante de lege, numărul acestora nu este limitat.
„Pot să facă câte vor, în fiecare zi, dar nu ajută la nimic, pentru că nu cred că se vor schimba lucrurile peste vară. Președintele ce poate să facă în privința asta? Să încerce să-i convingă. Dar și această mediere are o limită a ei. Pentru că președintele este cel care promulgă legea și este cel care poate să restituie legea la Parlament pentru o nouă lectură, pentru o nouă cercetare a legii. E complicat. Poate să se sesizeze Curtea Constituțională cu proiectul de lege. Deci are alte atribuții președintele decât aceea de a legifera efectiv”, mai afirmă fostul judecător CCR.
Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat, joi seară, într-o conferinţă de presă, stadiul proiectelor de lege care sunt jaloane în PNRR şi care vor intra în dezbaterea Parlamentului, în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare. Premierul a precizat că legea salarizării nu este finalizată şi este puţin probabil să existe o dezbatere pe legea salarizării în această sesiune extraordinară a Parlamentului, el arătând că este posibil să se organizeze o altă sesiune.
„Președintele trebuie să forțeze formarea guvernului”
El spune însă că atitudinea președintelui în privința desemnării unui premier „este în afara Constituției”.
„Președintele este cel care trebuie să numească. În Constituție, termenele pentru astfel de situații sunt foarte scurte. Persoana desemnată să formeze Guvernul are la dispoziție 10 zile, după care, dacă nu se prezintă în Parlament, se consideră că și-a depus mandatul, cum le place unora să spună.
Președintele trebuie să forțeze formarea guvernului și termenul de dizolvare a Parlamentului este foarte scurt. Dacă în 60 de zile Parlamentul nu-și însușește niciuna din acele propuneri făcute de președinte, el poate să dizolve Parlamentul. Președintele, de la momentul în care țara a rămas fără guvern și până în ziua de azi, președintele este cel care trebuie să aibă inițiativa.
Cred că s-a epuizat orice drum pe această direcție. Drumul pe care se merge acum nu-l duce la țintă. Pentru că se știe de două luni fiecare partid cu cine ar vota și cum ar vota o nouă formulă guvernamentală”, a declarat Zegrean.
Despre suspendarea președintelui: „Românul spune «te-am ales să conduci țara, nu să mă întrebi pe mine ce să faci»”
El mai spune că Parlamentul are o pârghie împotriva președintelui: suspendarea.
„Eu n-o recomand, pentru că am avut două suspendări pe vremea președintelui Băsescu. Amândouă au fost respinse de populație. Nu cred că ar fi nici asta o soluție. Românii sunt foarte ciudați și nervoși în politică. Eu știu asta. Eu am făcut și politică și am fost și senator, deputat și de toate. Românul spune «te-am ales să conduci țara, nu să mă întrebi pe mine ce să faci»”, conchide Augustin Zegrean.
Editor : Alexandru Costea
About the Author
