Uniunea Europeană intenționează să sancționeze peste 1.600 de companii despre care afirmă că susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei, fiind cel mai mare număr de firme incluse pe lista neagră într-un singur pachet de măsuri, relatează Bloomberg.
Companiile vizate au o cifră de afaceri anuală cumulată de peste 20 de miliarde de dolari și au peste 265.000 de angajați, potrivit unor surse familiarizate cu acest subiect.
Dacă va fi aprobat, pachetul ar reprezenta o creștere de 50% a numărului de entități sancționate de UE pe durata războiului Rusiei împotriva Ucrainei, au adăugat sursele.
Propunerea reprezintă cea mai recentă încercare a UE de a pune presiune pe președintele rus Vladimir Putin și de a-l aduce la masa negocierilor. Liderii europeni afirmă că poziția consolidată a Ucrainei pe câmpul de luptă și economia rusă în declin au creat o oportunitate de a promova noi discuții de pace.
Președintele SUA, Donald Trump, se implică din nou în conflict, angajându-se să ajute Kievul să-și construiască apărarea aeriană și primindu-l marți la Washington pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Cu toate acestea, UE se confruntă cu dificultăți din ce în ce mai mari în adoptarea sancțiunilor împotriva Moscovei, întrucât țările solicită derogări pentru a atenua daunele economice.
Cel mai recent pachet de măsuri – care este pregătit de serviciul de politică externă al UE – vizează companii, mai degrabă decât produse sau industrii întregi. Acesta se află în lucru de câteva luni, iar oficialii încearcă să ia în calcul elemente nesancționate ale complexului militar-industrial al Rusiei, au afirmat sursele.
Deși propunerea ar crește semnificativ numărul firmelor sancționate de UE, este puțin probabil să aibă un impact economic la fel de mare ca pachetele anterioare care vizau industria petrolieră și sistemul bancar al Rusiei.
Noua propunere va fi lansată într-un context dificil, având în vedere că UE a fost nevoită recent să atenueze mai multe măsuri din cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei. În special, a redus amploarea unei propuneri de interzicere a transferului de gaz natural lichefiat rusesc către țări străine, după opoziția Greciei.
Franța și Italia au insistat, de asemenea, pentru modificarea unei propuneri prin care era interzisă intrarea în UE a foștilor combatanți ruși. Iar alte țări au reușit să blocheze potențiale interdicții de import pentru anumite specii de pește rusesc, precum codul și polacul.
Noile sancțiuni ar putea fi adoptate în toamnă
Având în vedere aceste dificultăți, oficialii UE intenționează să prezinte noua propunere în următoarele săptămâni, pentru a oferi capitalelor suficient timp pentru analiză, au precizat sursele. Obiectivul va fi apoi adoptarea sancțiunilor cu ocazia reuniunii miniștrilor de Externe din octombrie.
În plus, Uniunea pregătește măsuri restrictive suplimentare legate de deportarea forțată a copiilor ucraineni, au adăugat sursele. Acestea ar putea fi, de asemenea, adoptate în toamnă.
Noul pachet de măsuri vine pe fondul intensificării atacurilor din partea Ucrainei și Rusiei.
Kievul lovește rafinăriile de petrol și depozitele de combustibil situate adânc pe teritoriul Rusiei, în timp ce Moscova a epuizat stocul de rachete interceptoare al Kievului prin atacurile sale intense asupra marilor orașe.
Între timp, Germania, Franța și Regatul Unit – cele trei mari economii ale Europei – fac eforturi pentru a-l angaja pe Putin în negocieri de pace, în coordonare cu Zelenski. Echipa președintelui Consiliului European, Antonio Costa, a luat, de asemenea, legătura cu Kremlinul pentru a deschide un canal de comunicare în vederea pregătirii unor potențiale negocieri menite să pună capăt războiului.
Putin a respins însă toate apelurile la un armistițiu care să permită desfășurarea unor negocieri de pace, susținând că acest lucru ar permite Kievului să se reînarmeze și să-și consolideze apărarea. El pune condiția ca Ucraina să cedeze regiunea Donetsk din estul țării pentru un acord de pace, lucru pe care Kievul l-a exclus categoric.
Editor : C.L.B.
About the Author
