China a lansat o amplă campanie globală de recuperare a impozitelor restante, vizând în special persoanele cu averi foarte mari. Autoritățile verifică taxe neplătite care, în unele cazuri, datează încă din anul 2000, în încercarea de a reduce deficitul bugetar și de a înăspri controlul asupra fluxurilor de capital către străinătate, anunță Financial Times.
Băncile chineze și alte instituții financiare au primit instrucțiuni să verifice investițiile realizate în străinătate de persoanele cu averi mari, pentru a stabili dacă veniturile obținute au fost declarate autorităților fiscale de la Beijing. Informațiile au fost confirmate de oficiali străini, precum și de bancheri chinezi și administratori de family office.
Aceste verificări fac parte dintr-un amplu pachet de reforme fiscale care îi vizează pe cei mai înstăriți contribuabili din China, inclusiv pe cei care dețin trusturi offshore. Controalele se concentrează asupra câștigurilor obținute din investiții în proprietăți imobiliare, acțiuni, metale prețioase, criptomonede și alte active.
Caracterul retroactiv al campaniei este unul dintre cele mai neobișnuite elemente ale acesteia. Potrivit mai multor oficiali, bancheri și consultanți, autoritățile verifică, în unele cazuri, tranzacții și venituri care datează de peste 25 de ani.
În ultimele luni, băncile chineze și-au intensificat cooperarea cu autoritățile fiscale, iar în numeroase cazuri au blocat conturile unor clienți înstăriți până când inspectorii au verificat dacă au fost achitate toate impozitele aferente câștigurilor de capital provenite din active, conturi și trusturi din străinătate, a declarat un bancher din sudul Chinei.
„Practica obișnuită este ca acești oameni înstăriți să plătească imediat amenzile și impozitele restante pentru ca accesul la conturile lor să fie restabilit”, a declarat acesta.
Verificări care ajung până în anul 2000
Perioadele analizate de autorități diferă de la un caz la altul.
Directorul unui family office din Shenzhen a declarat că unora dintre clienții săi li s-a cerut să plătească impozite pentru câștigurile obținute din active offshore în perioada 2017–2022, fără ca autoritățile să ofere explicații privind alegerea acestui interval.
Victor Shih, profesor de economie politică chineză la Universitatea din California, San Diego, consideră că scopul campaniei este unul evident. „Motivația este, în mod clar, una fiscală”, a afirmat acesta.
Veniturile fiscale ale Chinei, care reprezintă principala sursă de finanțare a bugetului de stat, s-au stabilizat în mare măsură după pandemie. În 2025, acestea au scăzut cu 1,7%, până la 21,6 trilioane de yuani (aproximativ 3,2 trilioane de dolari).
În același timp, veniturile provenite din vânzarea terenurilor – odinioară unul dintre principalii piloni ai finanțelor publice – s-au prăbușit, pe fondul crizei din sectorul imobiliar. Acestea au coborât de la un nivel record de 8,7 trilioane de yuani în 2021 la numai 4,15 trilioane de yuani.
Noi taxe pentru trusturile offshore
Luna trecută, autoritățile chineze au introdus și un nou set de reguli fiscale pentru activele transferate în trusturi offshore, eliminând o lacună legislativă utilizată de ani de zile de persoanele înstărite pentru a-și transfera și proteja averile în afara țării.
Noile reguli au fost anunțate printr-o declarație comună a Ministerului Finanțelor și a Biroului Național de Impozite.
Potrivit acestora, veniturile generate de trusturile offshore vor fi impozitate cu 20%, taxa urmând să fie aplicată în mai multe etape.
Un bancher din Singapore, care administrează active offshore pentru clienți chinezi cu averi mari, a declarat că introducerea acestei taxe i-a surprins pe mulți dintre ei.
„Există persoane care au constituit trusturi pentru active tranzacționate public, precum acțiunile companiilor listate la bursă. În perioada în care ofertele publice inițiale erau foarte numeroase, aceste structuri ofereau avantaje fiscale importante în ceea ce privește impozitul pe venit. Noua reglementare a eliminat acest avantaj”, a explicat bancherul.
Experții apreciază că, deși unele structuri offshore complexe ar putea evita noile reguli, numeroși beneficiari ai trusturilor vor avea obligații fiscale importante, iar unii vor fi nevoiți chiar să își vândă o parte din active pentru a putea achita taxele.
Taxele afectează și investițiile offshore
Presa chineză a relatat miercuri că autoritățile au început, aparent, să aplice un impozit de 20% și asupra dividendelor, precum și asupra dobânzilor obținute din polițele de asigurare offshore.
Informația a avut un impact imediat asupra piețelor financiare. Acțiunile grupului de asigurări Prudential, concentrat pe piața asiatică, au scăzut cu 13% la Bursa din Londra, în timp ce titlurile HSBC au pierdut peste 6% din valoare.
Noile măsuri fiscale fac parte dintr-un pachet mai amplu de reforme care apropie sistemul fiscal chinez de cel aplicat în Statele Unite, unde contribuabilii sunt, în general, impozitați pentru veniturile obținute la nivel mondial.
Potrivit lui Ye Yongqing, avocat specializat în drept fiscal și partener în cadrul firmei Anli Partners din Shanghai, autoritățile chineze au intensificat în mod constant aplicarea legislației privind transferurile transfrontaliere de capital, declararea veniturilor obținute în străinătate și operațiunile valutare.
Acesta afirmă că noile măsuri reduc considerabil posibilitatea persoanelor înstărite de a-și transfera activele în afara Chinei sau de a-și optimiza obligațiile fiscale prin intermediul structurilor offshore.
Ye a adăugat că Beijingul adoptă o abordare similară celei din Statele Unite în ceea ce privește trusturile offshore, limitând posibilitatea rezidenților fiscali de a utiliza aceste instrumente pentru amânarea sau evitarea plății impozitelor.
Veniturile din impozite au crescut semnificativ
Există deja indicii că măsurile adoptate în ultimii ani au început să producă rezultate.
Potrivit datelor oficiale, veniturile provenite din impozitul pe venitul persoanelor fizice au crescut cu 11,5% în 2025, pe fondul campaniilor anterioare de recuperare a taxelor, inclusiv al celor care au vizat tranzacțiile cu acțiuni listate la Bursa din Hong Kong.
Ritmul de creștere este considerabil mai mare decât cel al veniturilor fiscale totale, care au avansat cu doar 0,8%.
Directoarea unei firme de consultanță în imigrare, cu birouri în China și New York, a declarat că autoritățile fiscale îi vizează în primul rând pe cetățenii chinezi cu averi mari care tranzacționează acțiuni americane prin intermediul Hong Kongului sau al altor jurisdicții offshore.
În opinia sa, atenția autorităților se va extinde treptat și asupra persoanelor care dețin active financiare importante în conturi bancare din străinătate, în special în Hong Kong, urmând ca ulterior să fie verificate și alte tipuri de averi offshore, inclusiv proprietățile imobiliare.
Campania autorităților chineze este complicată și de incertitudinile legate de definiția rezidenței fiscale.
Potrivit regulilor aplicate de Beijing, persoanele care petrec mai puțin de 183 de zile pe an în China pot fi considerate în continuare rezidenți fiscali chinezi, indiferent dacă au obținut cetățenia unui alt stat sau un alt statut de imigrare. Excepția este reprezentată de persoanele care renunță oficial la cetățenia chineză și nu mai locuiesc în China în cea mai mare parte a anului.
Inteligența artificială accelerează verificările
David Lesperance, avocat cu sediul în Asia, care reprezintă familii cu averi foarte mari din Hong Kong și China, consideră că utilizarea inteligenței artificiale a schimbat radical capacitatea autorităților fiscale de a analiza volume uriașe de date privind investițiile.
Potrivit acestuia, noile tehnologii permit verificarea înregistrărilor financiare într-un timp mult mai scurt și la costuri considerabil mai reduse decât în trecut.
Lesperance a mai afirmat că presiunea exercitată de autoritățile chineze asupra persoanelor foarte bogate s-a intensificat în cursul acestui an.
Ca urmare, cel puțin șase dintre clienții săi chinezi cu averi extrem de mari au decis să accelereze planurile de a părăsi China și de a-și muta reședința în afara celei de-a doua economii a lumii.
Editor : C.A.
About the Author
