Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus sâmbătă la Digi24 că România a trecut prin două teste importante odată cu evaluările Fitch și Moody’s și a reușit să își păstreze calificativul recomandat investițiilor, însă a avertizat că riscurile rămân ridicate. O eventuală retrogradare în categoria „junk” ar avea efecte în întreaga economie, de la cursul de schimb și dobânzi până la costurile de finanțare ale companiilor, iar revenirea ar putea dura între trei și cinci ani. Următorul test vine în septembrie, când România va primi echipele tehnice ale S&P.
„Nu a fost o perioadă simplă, au fost două teste succesive, raportul publicat de Fitch și cel publicat de Moody’s târziu aseară. Important este că România, după aceste rapoarte, rămâne pe harta marilor investiții, reușește să-și prezerve calificativul de investiții, ceea ce din punctul nostru de vedere era vital pentru perioada următoare. Bineînțeles că și riscurile rămân în continuare ridicate, sunt lucruri justificate, ridicate de analiștii ambilor agenții, care se referă la capacitatea, pe care o văd aceștia a României de a consolida, de a ajusta în continuare, în anii următoare, astfel încât România să ajungă la un deficit de 3% și să reușească să iasă din această procedură de deficit excesiv, care ne-a penalizat foarte mult în ultimii ani”, a declarat Alexandru Nazare.
Nazare a recunoscut că riscul unei decizii nefavorabile din partea agențiilor a fost important și că zilele dinaintea publicării rapoartelor au fost marcate de o tensiune foarte mare la Ministerul Finanțelor.
„Eu cred că a fost un risc important, atât în privința Fitch cât și Moody’s. Mulțumesc echipelor din Ministerul de Finance, BNR, care au lucrat permanent în toate negociările pe care le-am purtat cu agențiile, nu numai negocierile de ultim moment, dar și cele purtate când acestea au avut conversațiile obișnuite cu noi acum o lună, o lună și jumătate. Deci a fost un efort important pe care au reușit să-l ducă la bună îndeplinire cu succes și da, e adevărat, au fost și nopți albe, pentru că a fost o tensiune foarte mare, cel puțin în ultimele zile, înainte de publicarea rapoartelor”, a afirmat el.
O eventuală pierdere a calificativului de investiții ar fi avut consecințe mult dincolo de costurile la care se împrumută statul, avertizează ministrul. Efectele s-ar fi putut transmite către cursul de schimb, dobânzi și finanțarea companiilor din întreaga economie.
„Chiar dacă publicarea acestor rapoarte pare o chestiune mai mult tehnică, efectele pe care o pierdere a calificativului de investiții le-ar putea avea se pot vedea în întreaga economie și ar putea să afecteze întreaga economie, pornind de la cursul de schimb, o depreciere a cursului de schimb, o creștere a nivelului dobânzilor, dar nu doar la titlurile de stat în modul în care se împrumută statul, cât și pe verticală, pe toată economia, împrumuturile pe care le-ar face antreprenorii, indiferent de talia lor și antreprenorii mici sau antreprenorii importanți din România, ca și dobândă vor crește, atrage după sine, o pierdere a unui calificativ de investiții atrage după sine foarte multe efecte negative și, din nefericire, aceste efecte nu dispar foarte repede. Durează între 3 și 5 ani în mod normal să poți să ieși după ce ca țară ți-ai pierdut calificativul de investiții de la două agenții de rating”, a explicat Nazare.
„Am mai câștigat niște timp”. Următorul examen, S&P
După evaluările Fitch și Moody’s, România se pregătește pentru următorul test. Echipele tehnice ale S&P sunt așteptate în țară la mijlocul lunii septembrie, iar agenția urmează să publice raportul la începutul lunii octombrie.
„Ca atare, ne-am concentrat astfel încât să reușim să menținem ratingul pentru ambele agenții, dar să știți că riscurile în continuare, am și spus-o în postarea de aseară, rămân în continuare ridicate. În circa 5-6 săptămâni vom avea echipele tehnice ale următoarei agenții de rating în România, S&P, la mijlocul lunii septembrie”, a declarat Nazare.
„S&P va publica un raport la începutul lunii octombrie și lucrurile semnalate de Fitch și de Moody’s, bineînțeles că sunt foarte atent monitorizate și de S&P. Ca atare, aceasta este o chestiune. Am mai câștigat niște timp, e adevărat, dar va trebui să ne pregătim pentru următorul examen din septembrie”, a adăugat ministrul.
Instabilitatea politică, printre principalele riscuri
Dincolo de evoluția indicatorilor bugetari, instabilitatea politică este una dintre vulnerabilitățile importante identificate de agențiile de rating. Nazare spune că aceasta este privită în legătură directă cu capacitatea unui viitor guvern și a unei viitoare majorități de a continua consolidarea fiscală.
„Sigur, chestiunea politică, turbulențele politice sau instabilitatea care este remarcată de ambele agenții e undeva pe primul loc în ceea ce privește riscurile, dar aceasta este corelată cu capacitatea unui viitor guvern sau unei viitoare majorități de a duce la bun sfârșit programul de consolidare fiscală. Deci în legătură cu acest aspect este conectată instabilitatea politică”, a declarat ministrul.
Un moment important va fi adoptarea bugetului pentru anul viitor, care, potrivit lui Nazare, va arăta dacă România își continuă foaia de parcurs privind reducerea deficitului.
„Prin bugetul de anul viitor, practic, se validează această foaie de parcurs a României și modul în care vom face consolidarea în 2027. Aceștia remarcă, de asemenea, faptul că, în primul rând, programul de consolidare a fost o reușită. Programul acestui guvern, din punctul de vedere al tuturor agențiilor, este o reușită pentru că a fost livrat cu succes. Consolidare importantă undeva de la 9,3 spre 6% în acest an, dar greul, practic, din punctul lor de vedere urmează abia de acum încolo”, a afirmat el.
Partea cea mai dificilă, spune ministrul, va fi reducerea în continuare a deficitului, de la aproximativ 6% către pragul de 3%, inclusiv din cauza acceptabilității sociale a măsurilor care ar putea fi necesare.
„Pentru că consolidarea undeva de la 6 spre 3, bineînțeles că comportă mult mai multe greutăți, mai ales dacă ne uităm un pic la acceptabilitatea socială a anumitor măsuri. Deci eu am în calcul și acest factor, care este justificat. Și de aceea își pun problema unei majorități și a unui guvern care să susțină în continuare acest obiectiv. La finalul acestui obiectiv, de fapt și de drept, simțim prosperitatea României”, a spus Nazare.
Ministrul consideră că reducerea dezechilibrelor ar permite României să treacă mai întâi de la o perspectivă negativă la una stabilă, iar ulterior să urmărească inclusiv o îmbunătățire a ratingului.
„Cu cât reușim să reducem din dezechilibre, cu atât economia României va performa mai bine, vom putea să avem un rating mai ridicat, perspectiva aceasta negativă se va îmbunătăți. Ca primă treaptă de evoluție putem să mergem de la o perspectivă negativă la una stabilă și după aceea putem să țintim, bineînțeles, ceea ce este o chestiune vitală, să și creștem ratingul. Cu cât vom crește ratingul, vor scădea dobânzile și întreaga economie va începe să funcționeze mai bine pentru că vor avea acces la bani mai ieftini, cu toții, cu toți antreprenorii”, a declarat ministrul.
Nazare: România trebuie să stabilească o dată certă pentru aderarea la euro
Alexandru Nazare a vorbit și despre perspectiva aderării României la zona euro și a admis că, în prezent, țara nu mai respectă niciunul dintre jaloanele necesare. Ministrul consideră însă că discuția despre adoptarea monedei unice trebuie relansată și susține stabilirea unei date clare.
„Este adevărat că nu mai respectăm niciun jalon și cred că discuțiile legate despre aderarea României la euro sunt absolut necesare. Cred că mențiunea domnului președinte Dan la o dezbatere aprofundată cu partidele pentru a pune la punct o foaie de parcurs pentru aderarea la euro e un mesaj foarte bun de care România are nevoie. Trebuie să fim ambițioși, să ridicăm nivelul de ambiție, să stabilim o dată certă pentru această aderare și să o monitorizăm din șase în șase luni, pentru că aderarea la euro nu înseamnă doar un program de ajustare fiscală”, a declarat ministrul.
Nazare spune că aderarea la zona euro nu trebuie privită exclusiv prin prisma disciplinei fiscale, ci și ca un proces de creștere a competitivității economiei.
„Aderarea la euro, practic, înseamnă și întărirea competitivității economiei românești. Deci, practic, nu vom face doar o ajustare, vom lucra și pentru a transforma economia României într-una mult mai competitivă, care să facă față concurenței din zona euro. De aceea, cred că este un mesaj foarte bun și ar trebui să ne gândim și să discutăm mult mai mult despre ce avem de făcut în mod concret pentru aderare în perioada următoare”, a spus Alexandru Nazare.
Editor : M.I.
About the Author
