Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu legea ANI și a contestat mai multe prevederi pe care le consideră neconstituționale, între care extinderea obligației de declarare a averii și intereselor la partenerii de viață și încetarea unor mandate aflate deja în exercitare. Șefu statului susține că noile dispoziții încalcă dreptul la viață privată, principiul neretroactivității și pot duce la aplicarea arbitrară a legii. CCR urmează să discute sesizarea pe 12 august, când va dezbate și o sesizare pe legea biodiversității formulată de AUR și SOS România.
Astfel, ședința din 12 august a Curții Constituționale include două sesizări distincte privind legea ANI – una formulată de parlamentari USR și PNL și una de președintele Nicușor Dan. Alte sesizării care sunt pe ordinea de zi a ședinței respetive sunt cele referitoare legea privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030 și cea la legea privind acordul de împrumut cu Banca Mondială, ambele formulate de AUR și SOS România.
Nicușor Dan a contestat legea adoptată de Parlament, susținând că, deși actualizarea legislației în domeniul integrității este necesară și reprezintă un angajament asumat de România prin PNRR, unele dintre noile prevederi sunt arbitrare și contravin Constituției.
Declarațiile de avere și de interese, extinse la partenerii de viață
Una dintre prevederile contestate extinde obligația de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese de la titularul funcției publice la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.
În sesizare este arătat că această formulare nu oferă criterii obiective pentru stabilirea persoanelor vizate și poate conduce la aplicarea neunitară a legii.
„Extinderea directă a răspunderii contravenționale asupra unor persoane pentru simpla lor legătură afectivă cu un demnitar reprezintă o formă agravată a viciului de constituționalitate deja constatat de Curte în 2025”, spune sesizarea șefului statului la CCR.
Potrivit sesizării, răspunderea specifică persoanelor care dețin funcții publice nu poate fi extinsă asupra unor persoane care nu exercită o funcție publică și nu au prerogative de autoritate.
Administrația Prezidențială susține, totodată, că obligarea partenerilor de viață la publicarea informațiilor privind averea reprezintă o ingerință în viața privată și trebuie să respecte criterii clare pentru a putea fi aplicată.
Mandatele aflate în desfășurare, afectate de noua prevedere
Un alt punct contestat vizează interdicția de trei ani de a ocupa o funcție publică.
Potrivit sesizării, noua reglementare transformă această interdicție, care producea efecte pentru viitor, într-o încetare automată a unei funcții sau a unui mandat aflat deja în exercitare.
Președintele susține că prevederea încalcă principiul neretroactivității legii, consacrat de Constituție.
În cazul funcțiilor obținute prin alegeri, este invocată și afectarea voinței alegătorilor, întrucât sancțiunea ar interveni asupra unui mandat câștigat în baza regulilor în vigoare la momentul scrutinului.
În sesizare, președintele Nicușor Dan mai arată că legislația privind integritatea trebuie modificată, însă soluția adoptată de Parlament trebuie să fie clară și constituțională.
„România are nevoie de o soluție solidă din punct de vedere constituțional, nu de un text vulnerabil, construit pe calcule și interese politice conjuncturale, care riscă să fie desființat mai târziu și să creeze un vid legislativ în zona integrității”, conform textului sesizării.
Editor : Ana Petrescu
About the Author
