Congresul extraordinar al Partidului Național Liberal (PNL) din luna iunie a fost convocat fără să se țină cont de prevederile statutului partidului, este principala concluzie care reiese din motivarea Curții de Apel București din procesul deschis de liberalii din gruparea Thuma, prin care au fost suspendate temporar Hotărârile care au stat la baza evenimentului.
Este vorba despre procesul judecat în procedură de urgență, prin care Tribunalul București, inițial, și Curtea de Apel București au decis să suspende temporar Hotărârile care au stat la baza convocării Congresului din 21 iunie.
- Printre liberalii care au atacat în instanță deciziile partidului se numără Hubert Thuma, Adrian Veștea, Alina Gorghiu sau Lucian Bode.
- Pe 20 august se va judeca un alt apel, depus de PNL (prin Ilie Bolojan), în procesul prin care au fost suspendate temporar toate hotărârile adoptate de PNL în timpul Congresului din 21 iunie. Detalii, aici.
A anulat instanța Congresul care deja a avut loc?
În acest proces, judecătorii au analizat două Hotărâri ale Consiliului Național Extraordinar al PNL, care au stat la baza convocării Congresului din 21 iunie:
- Prima Hotărâre (01/2026) prin care s-a convocat Congresul Extraordinar din 21 iunie, cu 2.500 de delegați, și prin care a fost stabilită comisia de organizare a congresului și deschiderea procedurii de depunere a candidaturilor și moțiunilor.
- A doua Hotărâre (02/2026), prin care a fost aprobat proiectul de modificare a Statutului PNL, proiect care a fost ratificat la Congresul din 21 iunie.
Din motivarea Curții de Apel București reiese că efectele juridice ale hotărârilor analizate „nu se limitează din punct de vedere juridic și temporal numai până la momentul datei de 21.06.2026 (când a avut loc întrunirea Congresului Extraordinar), ci se extind și ulterior acestui moment, stând la baza emiterii chiar a hotărârilor Congresului”.
„Astfel, deşi efectul concret al adoptării Hotărârii nr. 01/2026, constând în desfăşurarea Congresului extraordinar, s-a produs şi epuizat anterior pronunţării chiar a sentinţei civile apelate, efectele juridice ale celorlalte dispoziţii din Hotărâre ar fi continuat să-şi producă efectele în lipsa unei intervenţii din partea instanţei de judecată”, potrivit motivării citate.
Practic, Curtea de Apel București subliniază că „suspendarea efectelor juridice ale hotărârii nr. 01/2026 privește producerea acestora pe viitor, iar nu împiedicarea desfășurării efective a Congresului”.
Argumentul care a stat la baza deciziei judecătorilor
Curtea de Apel mai subliniază că, în acest caz, judecătorii au analizat conformitatea deciziilor luate de PNL (cele două hotărâri care au stat la baza convocării Congresului) cu dispozițiile legale și statutare și că o decizie politică, cum ar fi excluderea din partid, se va analiza separat într-un alt proces.
„Instanţele de judecată au posibilitatea de a statua asupra legalităţii deciziilor adoptate de către organele unui partid politic, în prezenta cauză nefiind supusă analizei sub niciun aspect oportunitatea măsurilor luate în cadrul activităţii de natură politică”, subliniază Curtea de Apel București.
În acest caz, judecătorii au constatat că statutul PNL în vigoare prevede ca, în momentul în care se convoacă Congresul Extraordinar, Hotărârea Consiliului Național trebuie să stabilească „aspecte de natură organizatorică”, dar nu să vizeze modificarea structurii sau sistemului de alegeri.
„Atribuţiile de natură organizatorică stabilite în competenţa Consiliului Naţional în cazul convocării Congresului Extraordinar nu sunt absolute şi necondiţionate, fiind stabilit în mod expres faptul că acesta nu poate dispune modificări ale statutului (…)
Prin urmare, având în vedere că prevederile art. 66 din statut nu fundamentează competenţa Consiliului Naţional de a decide instituirea sistemului de moţiuni, astfel cum s-a decis în cadrul art. 2 şi 4 din Hotărârea nr. 01/2026, în mod legal prima instanţă a reţinut o potenţială nerespectare a acestor dispoziţii”, potrivit motivării citate
Editor : M.G.
About the Author
