Comerțul cu rămășițe umane mumificate a început să capete amploare pe Internet, iar specialiștii atrag atenția că fenomenul nu reprezintă doar o problemă morală sau de patrimoniu cultural, ci și una de sănătate publică. Potrivit The Guardian, un studiu academic publicat în International Journal of Cultural Property descrie existența unei asemenea piețe „semi-clandestine, adesea ilegale”, alimentată de platformele online, magazinele virtuale și casele de licitații.
Autorii cercetării au analizat 128 de anunțuri și postări apărute pe platforme Meta, site-uri de comerț electronic, magazine online și pagini ale unor case de licitații. În multe dintre cazuri, erau puse la vânzare părți ale corpului uman mumificate, inclusiv mâini, picioare, capete sau cranii. Mai mult de jumătate dintre anunțurile examinate – 51,6% – includeau capete, cranii sau rămășițe umane cu țesuturi moi ori păr.
Specialiștii au constatat că unele exemplare prezentate în fotografii aveau semne vizibile de deteriorare biologică. Cu toate acestea, vânzătorii ofereau rareori informații despre riscurile pentru sănătate, despre modul corect de manipulare sau despre condițiile necesare pentru depozitarea în siguranță a acestor rămășițe.
Mumii vechi de secole pot conține microorganisme periculoase
Cercetătorii subliniază că mumificarea, fie naturală, fie artificială, încetinește descompunerea țesuturilor, dar nu garantează eliminarea completă a microorganismelor. În anumite condiții, sporii fungici aflați în stare latentă pot deveni aeropurtați atunci când rămășițele sunt mișcate, lovite sau deteriorate.
Printre riscurile menționate se află mucegaiurile din genul Aspergillus, asociate cu infecții respiratorii grave. Studiul amintește cazul unor cercetători care, în anii 1970, au deschis mormântul regelui Cazimir al IV-lea al Poloniei. Dintre cei 12 specialiști implicați, 10 au murit ulterior, iar inhalarea sporilor de Aspergillus a fost indicată drept posibilă cauză.
O ipoteză similară a fost evocată și în legătură cu moartea lordului Carnarvon, unul dintre principalii finanțatori ai explorării mormântului lui Tutankhamon. Decesul său, în 1923, a contribuit la apariția legendei „blestemului mumiei”, însă cercetătorii sugerează că pericolul ar fi putut avea o explicație biologică, nu supranaturală.
Riscurile nu îi privesc doar pe colecționari
Pericolul nu se limitează la persoanele care cumpără sau colecționează astfel de obiecte. Potrivit studiului, rămășițele umane mumificate sunt uneori expediate prin servicii poștale sau firme de curierat, ceea ce înseamnă că lucrătorii din depozite, șoferii, angajații centrelor logistice și funcționarii vamali pot intra în contact cu ele fără să știe ce transportă.
În lipsa etichetării corecte și a echipamentului de protecție, aceste persoane pot fi expuse la agenți biologici sau la substanțe chimice periculoase. De-a lungul timpului, în procesele de conservare au fost utilizate inclusiv substanțe toxice care conțin metale grele, precum arsenic, mercur și plumb.
Kirsty Squires, profesor de bioarheologie umană la University of Staffordshire și coautoare a studiului, afirmă că unele imagini analizate arătau rămășițe sever deteriorate, păstrate în locuințe private și fără măsuri minime de protecție.
În concluzie, cercetătorii avertizează că popularizarea comerțului online cu rămășițe umane poate avea consecințe mult mai serioase decât pare la prima vedere. Dincolo de întrebările legate de etică, proveniență și respectul față de morți, această piață poate deveni o sursă reală de risc biologic și chimic, mai ales atunci când obiectele sunt manipulate, depozitate sau transportate fără reguli clare.
Sursa: Mediafax
About the Author
