România va fi nevoită să importe energie în următorii aproximativ doi ani, până când noile capacități de producție vor intra în funcțiune, a declarat, în direct la Digi24, Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei. El consideră însă puțin probabil scenariul în care marii consumatori ar fi deconectați temporar. Nicolescu avertizează, în schimb, că importurile și eventualele probleme de producție ar putea pune presiune pe prețuri și spune că autoritățile trebuie să evite apariția panicii pe piața energiei.
Închiderea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă pune presiune suplimentară pe sistemul energetic, însă Răzvan Nicolescu spune că România are suficiente opțiuni pentru a acoperi necesarul de energie.
„Nu cred în acest scenariu” al deconectării temporare a marilor consumatori, a declarat fostul ministru al Energiei. Potrivit acestuia, România poate apela la capacitățile de producție aflate în rezervă și la importuri.
De unde poate importa România energie
În cazul în care producția internă nu va fi suficientă, România poate importa energie din țările cu care are interconexiuni, precum Grecia, Bulgaria și Ucraina.
„Există capacități transfrontaliere, mă refer la liniile de conectare, sunt disponibile și cred că vor exista și capacități de producție disponibile”, a explicat Nicolescu.
El estimează că România s-ar putea confrunta cu o astfel de situație timp de aproximativ doi ani, până când noile proiecte de producție vor intra în funcțiune.
Ulterior, România ar putea reveni la statutul de exportator de energie, consideră fostul ministru. „În 12 ani ne-au crescut copiii. Noi nu terminăm o centrală”
Răzvan Nicolescu critică ritmul în care au fost dezvoltate proiectele energetice ale companiilor de stat. El a dat exemplul unei centrale al cărei proiect a fost început în urmă cu aproximativ 12 ani și care nu este încă finalizat.
„În 12 ani ne-au crescut copiii, am îmbătrânit, s-au lansat mii de sateliți în spațiu. Noi nu o terminăm”, a spus Nicolescu.
Fostul ministru susține însă că există mai multe proiecte private aflate într-un stadiu avansat și se bazează pe investițiile din sectorul privat pentru creșterea producției de energie.
Centralele pe cărbune, utile în criză
În ceea ce privește centralele pe cărbune, Nicolescu spune că acestea pot fi utile în perioadele de criză, inclusiv în contextul actual.
Pe termen lung, însă, România ar trebui să se bazeze pe soluții mai eficiente și pe noi capacități de producție.
Fostul ministru consideră că închiderea unor centrale pe cărbune înainte ca acestea să aibă capacități noi care să le înlocuiască a fost o greșeală.
„Întâi pui în loc și apoi închizi”, a spus Nicolescu, subliniind că centralele existente, chiar dacă sunt vechi și au randamente mai scăzute, pot fi utile în perioadele în care sistemul are nevoie de energie suplimentară.
Întrebat dacă furnizorii ar putea invoca forța majoră pentru a modifica prețurile din contractele existente, Răzvan Nicolescu a spus că situația nu este atât de simplă.
În opinia sa, forța majoră se referă, în general, la situații excepționale precum calamități naturale, cutremure, războaie sau fenomene extreme. Stabilirea concretă a existenței unei situații de forță majoră nu îi revine însă lui, ci instanțelor, în cazul unui litigiu.
Principala sa îngrijorare este legată de efectul pe care discuțiile despre forță majoră și eventualele mesaje alarmiste le pot avea asupra prețurilor „Singura mea îngrijorare majoră este pe zona de prețuri”, a spus Nicolescu.
Fostul ministru atrage atenția că reacțiile exagerate și apariția panicii pe piață pot amplifica presiunile asupra prețurilor energiei.
În acest context, el consideră că este important ca situația să fie explicată clar și corect, astfel încât consumatorii să înțeleagă ce se întâmplă și să nu apară reacții de panică.
Citește și: Noi scumpiri la pompă. Motorina se apropie de 11 lei pe litru, iar benzina de pragul de 10 lei
Editor : C.A.
