Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, de la 5,5% la 6,1%, după ce a inclus în estimări efectele secetei, caniculei și crizei energetice. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi, la prezentarea Raportului asupra inflației – august 2026, că banca centrală se așteaptă în continuare la o scădere puternică a inflației, care ar urma să revină în intervalul țintei în trimestrul IV din 2027. Isărescu a afirmat și că procesul de consolidare fiscală trebuie continuat, însă, în opinia sa, nu sunt necesare noi majorări de taxe.
BNR estimează acum o inflație de 6,1% la finalul anului 2026, cu 0,6 puncte procentuale peste nivelul anticipat în raportul precedent. Pentru sfârșitul anului 2027, prognoza a fost majorată de la 2,9% la 3,4%.
Mugur Isărescu a explicat că BNR include în scenariul de bază doar evoluțiile pe care le consideră suficient de certe, în timp ce evenimentele cu un grad ridicat de incertitudine sunt tratate drept riscuri.
„La prognoză spunem de la început că lucrăm cu ceea ce este aproape cert, dacă nu în totalitate cert, în prezent. Restul le trecem la riscuri. Nu putem să introducem în prognoză ipoteze, previziuni mai mult sau mai puțin fondate. Deci coordonatele mediului extern se bazează pe ipoteza normalizării treptate a tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz, fără a exclude posibile episoade de volatilitate. S-ar putea să fie chiar mai mult decât episoade de volatilitate și ultimele luni ne-au arătat că aici, de la o zi la alta, se poate schimba perspectiva”, a declarat guvernatorul BNR.
BNR a crescut prognoza de inflație la 6,1%
În noul raport, banca centrală menține perspectiva unei corecții puternice a inflației în trimestrul al treilea din 2026, în principal după disiparea efectelor statistice asociate majorării TVA, accizelor și prețurilor energiei electrice din anul anterior.
Față de raportul precedent, însă, traiectoria anticipată a inflației a fost revizuită în sus. BNR indică printre cauze criza din Golful Persic, seceta severă și creșterea chiriilor administrate de stat.
„Prognoza noastră arată așa. Deci scădere rapidă, puternică a inflației până spre sfârșitul anului, cu fluctuații, mai ales în ultimele luni ale acestui an. Colegii au introdus, față de prognoza anterioară, o ușoară creștere, de la 5,5 la 6,1 pentru decembrie. De ce? Pentru că s-a introdus ceea ce acum este cert: canicula, seceta și impactul asupra producției de electricitate și, în general, impactul în ceea ce privește situația energiei în România. Dar chiar cu 0,5 puncte peste, tendința este de scădere și, în continuare, să intre în intervalul de variație din jurul țintei în trimestrul IV 2027”, a explicat Isărescu.
Guvernatorul a insistat că direcția generală a prognozei rămâne descendentă, chiar dacă estimările pentru finalul acestui an și pentru 2027 sunt mai ridicate decât cele din raportul anterior.
„Avem, în esență, o menținere a perspectivei de corecție amplă în acest trimestru, reducere aproape la jumătate a ratei inflației anuale, ca urmare a disipării efectelor statistice directe asociate majorării cotelor de TVA, accizelor și prețurilor energiei electrice din anul anterior. Și, treptat, pe parcursul anului următor, intrăm în ținta de inflație. Scădere treptată a inflației și noi sperăm ca, în lipsa unor factori care pot să schimbe această traiectorie, să ajungem în interiorul țintei în trimestrul IV 2027”, a mai spus acesta.
BNR se așteaptă la noi scumpiri ale carburanților
O parte importantă a presiunilor asupra prețurilor din acest an vine din energie și combustibili. Potrivit datelor prezentate de BNR, combustibilii au o contribuție de 1,1 puncte procentuale la inflația prognozată pentru finalul lui 2026, în timp ce pentru anul următor contribuția este estimată la numai 0,2 puncte procentuale.
„Pentru acest an, mai avem o creștere suplimentară a prețurilor la combustibili, pe care trebuie să o avem în vedere. Dacă vă uitați, 6,1% la sfârșitul acestui an are o componentă energetică, în partea albastră, substanțială față de anul următor, când credem că această componentă se va diminua mult, să nu spunem că va dispărea. CORE2 ajustat, la sfârșitul acestui an, rezonabil, ca să spun așa, în jur de 3,5%, reprezintă în continuare ceva peste prognoza anterioară, tot datorită secetei, dar este descendent în traiectorie și, în parte, și datorită efectelor crizei energetice și a combustibilului. Dar traiectoria este descendentă”, a declarat Isărescu.
Proiecția BNR arată că inflația CORE2 ajustat este estimată la 5,4% în trimestrul IV din 2026, față de 4,8% în raportul din mai, și la 3,1% la sfârșitul anului 2027, comparativ cu 2,5% în prognoza precedentă.
Traiectoria inflației de bază este influențată, potrivit BNR, de scumpirile serviciilor de telecomunicații din iulie și ale polițelor RCA, deprecierea recentă a leului, efectele indirecte ale șocului energetic și eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază în ianuarie 2027.
În sens opus ar urma să acționeze disiparea acestor șocuri, efectele consolidării fiscale, temperarea costurilor salariale și ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste.
Isărescu: Consolidarea fiscală nu necesită noi majorări de taxe
Printre principalele incertitudini ale prognozei se află evoluția conflictelor geopolitice și a crizei energetice. BNR menționează drept riscuri noi escaladări ale conflictelor, volatilitatea piețelor financiare globale, eventuale perturbări simultane ale traficului prin Strâmtoarea Ormuz și Bab el-Mandeb, afectarea livrărilor de petrol, precum și condițiile meteorologice extreme.
„În momentul actual, nu putem să ne aventurăm să spunem că se va termina războiul din Golf mâine, peste o lună sau două. Nu avem aceste date care să ne ajute să prezentăm o asemenea perspectivă. La prețurile materiilor prime, în special componente energetice și bunuri alimentare, mai degrabă în sensul creșterii sunt riscurile și, în principal, ele probabil că vor influența și bunurile alimentare. Dar, până acum, dacă ne uităm la indicele prețurilor de consum recent prezentat, bunurile alimentare au acționat mai degrabă în sensul dezinflației, deci au avut creșterea cea mai mică”, a afirmat Isărescu.
În ceea ce privește politica fiscală și de venituri, guvernatorul BNR a subliniat importanța finalizării PNRR și a continuării consolidării fiscale.
„În ceea ce privește deciziile administrative și cele privind politica fiscală și de venituri, în ambele sensuri, mizăm pe finalizarea programului PNRR. Mizăm pe el, este esențial. Cu suișurile și coborâșurile de rigoare pe care le vedem pe scena politică, procesul de consolidare fiscală, cel puțin din punctul meu de vedere, nu necesită noi majorări de taxe, ci să păstrăm direcția. Vom avea presiuni sociale, inclusiv salariale, dar consolidarea fiscală trebuie să continue și pe termen mediu”, a declarat acesta.
Isărescu a atras atenția și asupra expirării schemei de protecție a consumatorilor pentru prețul gazelor naturale și asupra presiunilor care pot apărea pe piața muncii: „Asistăm la expirarea schemei de protecție a consumatorilor în cazul prețului gazelor naturale. Pe piața muncii, cum v-am spus, ceva mai puțină tensiune structurală, mă refer, dar o să avem în continuare tensiuni sociale legate de majorările de salarii, mai ales în zona bugetară”.
Consumul scade, iar perspectivele economiei pe termen scurt rămân rezervate
Datele prezentate de BNR indică o deteriorare a cererii interne. Banca centrală arată că deficitul de cerere agregată se adâncește, iar perspectivele economiei pe termen scurt rămân rezervate.
Consumul privat și-a accentuat scăderea, pe fondul declinului puterii de cumpărare, al restrângerii accesului la creditare și al nivelului redus de încredere în rândul consumatorilor.
În același timp, investițiile au continuat să crească, dar într-un ritm mai lent. BNR consideră că majorarea potențialului productiv al economiei depinde în mod fundamental de accelerarea absorbției fondurilor europene.
Pe piața muncii, banca centrală observă condiții mai relaxate, în principal ca urmare a noilor ajustări ale ocupării și a unor creșteri salariale mai modeste.
Isărescu: „Este evident că dobânzile vor scădea”
Consiliul de Administrație al BNR a decis în ședința din 10 august să mențină dobânda-cheie la 6,50% pe an. Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare a rămas la 7,50%, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50%.
Isărescu a răspuns criticilor privind decizia BNR de a nu reduce încă dobânda de politică monetară și a argumentat că rata inflației se situează în continuare peste dobânda-cheie.
„Nu a fost o lipsă de curaj, că am citit această drăgălășenie la adresa noastră, ci a fost probabil, dar e bine și așa, un exces de responsabilitate. Trebuie să avem în vedere că și la nivelul actual de 8% al inflației, aceasta este sensibil peste rata de politică monetară sau, de-a-ntoarselea, rata de politică monetară este sensibil sub rata inflației. Și nicăieri în lume nu se mai practică dobânzi real negative”, a declarat guvernatorul.
Acesta a explicat că BNR a reușit să reducă inflația chiar în condițiile unei dobânzi reale negative, deoarece creșterea prețurilor a provenit în mare măsură din factori de ofertă.
„Noi am reușit, nu este o laudă și nici o mirare, pentru că inflația a fost în special pe partea de ofertă, am reușit să o aducem în jos cu o rată real negativă. Nu a fost ușor, că nu este vorba numai de efecte directe, este vorba de anticipații, de maniera în care s-a reușit, cel puțin parțial, să stăpânim anticipațiile inflaționiste. Dar este evident că dobânzile vor scădea și rata de politică monetară va scădea în perioada următoare, pe măsură ce inflația scade”, a afirmat acesta.
Guvernatorul a adăugat că, în condițiile actuale, România se află într-o situație neobișnuită la nivel european din perspectiva dobânzilor reale.
„Discutăm acum când inflația este încă sensibil peste rata de politică monetară sau rata de politică monetară este sensibil sub rata inflației. Cum v-am spus, am fi cam singurii din Europa, nu știu dacă pot să spun din lume, care avem dobânzi real negative. La rezervele minime obligatorii n-aveam motiv să facem vreo modificare”, a mai spus Isărescu.
Următoarea ședință de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR este programată pentru 8 octombrie, iar pe 12 noiembrie banca centrală va prezenta următorul Raport asupra inflației.
Editor : A.D.
About the Author
