Criza energetică nu poate fi pusă doar pe seama secetei, iar cei care au gestionat sectorul în ultimele decenii trebuie să explice ce decizii au luat și ce au lăsat în urmă, a declarat joi, la Digi24, fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja. El a criticat închiderea unor capacități de producție înainte ca altele să fie puse în loc, a susținut că România a acceptat o tranziție energetică prea rapidă și a arătat că investițiile în stocare au fost insuficiente în anii în care a fost negociat PNRR.
„Seceta e de la Dumnezeu, dar criza e de la oameni. Cei care au răspuns de sectorul energetic de-a lungul ultimilor 30 de ani trebuie să iasă și să-și prezinte faptele. Să răspundă, altfel spus, pentru ceea ce au făcut. Pentru că eu am înțeles asta ca un act de răspundere. Mi-am prezentat bilanțul, faptul că n-am retras niciun grup între iunie 2023 și iunie 2025, tocmai pentru a nu ajunge în situația în care să importăm foarte scump sau chiar să periclităm securitatea energetică a țării. Cu asta nu te joci”, a declarat Sebastian Burduja la Digi24.
Fostul ministru susține că responsabilitatea trebuie căutată în mandatele în care au fost închise capacități de producție fără ca acestea să fie înlocuite și în deciziile prin care România a acceptat o trecere rapidă de la combustibilii fosili la surse intermitente de energie.
„Numele le aveți în analizele publice și trebuie să vedeți exact pe ce mandate s-au închis grupuri fără să se pună nimic în loc sau aproape nimic, pe ce mandate România a acceptat, fără comentarii, o linie de la Bruxelles care, n-o spun eu, și cred că a critica un european este un semn de a fi bun european, o linie care a însemnat o înverzire de tipul terapie-șoc: închidem tot ce înseamnă combustibil fosil și mergem pe surse intermitente. Din păcate, asta ne-a dus într-o criză și energetică, dar și economică și de competitivitate”, a explicat acesta.
Întrebat dacă, în opinia sa, grupurile energetice, inclusiv cele pe cărbune, nu trebuiau închise înainte să existe capacități care să le înlocuiască, fostul ministru a răspuns: „Categoric”.
Burduja: Bateriile au produs aproape cât Reactorul 2 de la Cernavodă
Burduja a susținut că dezvoltarea energiei verzi trebuia continuată, dar în paralel cu păstrarea unor capacități sigure de producție și cu investiții în stocare. El a spus că în cei doi ani de mandat au fost atrase 14 miliarde de euro din PNRR și Fondul pentru Modernizare pentru proiecte energetice.
„Asta nu înseamnă că România nu era datoare să atragă orice euro pentru investiții noi în energie verde, ceea ce noi am și făcut. În doi ani de zile au fost 14 miliarde de euro din PNRR și Fondul pentru Modernizare pe care le-am atras și veți vedea, sau vedeți deja în piață, parcuri solare, parcuri eoliene și, da, inclusiv capacități de stocare. Profit de ocazie să spun un lucru care nu se spune, și anume: România n-are baterii. Asta li s-a spus românilor. Uitați-vă aseară, pe la ora 20:30, când bateriile României produceau aproape cât Reactorul 2 de la Cernavodă, respectiv 650 de megawați energie activă, versus 670 de megawați la Cernavodă. Dacă la începutul mandatului noi aveam 14 megawați-oră în baterii, astăzi avem peste 2.000, iar la finalul acestui an vom avea peste 4.000, iar anul viitor vom avea undeva peste 8.000 de megawați-oră”, a explicat Burduja.
El a dat exemplul Bulgariei, despre care a spus că a alocat 600 de milioane de euro din PNRR pentru baterii și că a ajuns pe primul loc mondial în ceea ce privește producția din baterii ca pondere în mixul energetic.
Critici privind banii din PNRR pentru stocare
Întrebat cine poartă responsabilitatea pentru investițiile insuficiente în stocare, Burduja a evitat să indice nominal foști miniștri, dar a spus că cei care au gestionat PNRR și sectorul energetic trebuie să explice deciziile luate.
„Cei care au răspuns de sectorul energetic, de PNRR-ul în domeniul energiei, unde România a alocat doar 80 de milioane de euro, pe care, atunci când am preluat mandatul, era pe punctul să-i piardă. România spunea Bruxelles-ului: n-avem timp să le mai facem. Și am insistat la Comisie și ne-au permis să lansăm apelul, să semnăm contractele și astăzi sunt minimum 500 de megawați-oră. Aveți la Gura Ialomiței 300 și la Iași încă 200 de megawați-oră. Deci baterii mari, care sunt contracte semnate de noi la minister, prin PNRR. La fel de corect este să răspundă cei care au fost la Ministerul Transporturilor și au alt carnet de partid, așa îmi amintesc eu, și care, din 2023, când proiectul de la Brațul Bala, de pe Dunărea Veche, a avut acord de mediu, deci trei ani de zile, n-au făcut nimic. Pentru că în momentul acesta, oricât ai încerca să repari cu măsuri inerent pompieristice, nu poți să recuperezi ani de zile, decenii în care România n-a făcut ceea ce trebuie. Și când spun România, mă refer, bineînțeles, la Guvernul României, la Parlamentul României, la clasa politică și nu mă absolv aici de o vină. Puteam să fac cu siguranță mult mai multe lucruri împreună cu echipa mea, dar cel puțin am avut decența să spun: asta am făcut eu, am dus sistemul energetic din punctul A în punctul B”, a afirmat Burduja.
Fostul ministru a spus că, în timpul mandatului său, capacitatea de stocare a crescut de cel puțin zece ori, de la aproximativ 14 la 140 de MW, iar proiectele începute atunci au continuat să fie finalizate ulterior.
„Proiectele începute în mandatul meu și terminate ulterior, că aici nu e după cine taie panglici, e după cine reușește să dea startul și nici măcar nu e meritul meu, e meritul echipei mele. Deci proiectele pe care le vedeți azi în șantier în România, și nu mă refer doar la stocare, mă refer și la parcuri solare, eoliene, chiar centrale pe gaz. Încă o dată, nu mă interesează cine taie panglic. Anul viitor și peste doi ani de zile România va fi într-o cu totul altă poziție în sistemul energetic. Și eu sunt convins, urmărind cifre, urmărind proiecte, urmărind toate datele de la ANRE și Transelectrica, avem motive să fim acolo unde merităm să fim, adică un lider în sectorul energetic regional, în câțiva ani de zile. Încă o dată, nu s-a putut recupera în doi-trei ani de zile ceea ce s-a pierdut în 20-30 de ani”, a mai spus acesta.
Întrebat explicit dacă se referă la PNL, USR sau la fostul ministru al Energiei Virgil Popescu atunci când cere explicații pentru modul în care a fost negociat capitolul de energie din PNRR, Burduja a refuzat să indice un partid sau un nume.
„Nu mă refer la posesori de carnete de partid. Mă refer la cetățenii acestei țări care, la un moment dat, au avut puterea de decizie în mână și se dovedește astăzi că au luat decizii proaste. Sau, dacă au luat decizii bune, să iasă și să explice de ce le-au luat și de ce consideră că sunt bune. Asta e un exercițiu de onestitate, de responsabilitate, pe care orice om care intră în arena publică este dator să-l facă în fața oglinzii și în fața românilor”, a concluzionat Sebastian Burduja.
Editor : A.D.
About the Author
