Sorin Grindeanu a declarat joi, într-o conferință de presă, că așteaptă decizia Curții Constituționale pe tema Legii integrității și că va convoca o nouă sesiune extraordinară pentru modificarea articolelor care ar putea fi declarate neconstituționale. Liderul PSD consideră, însă, că Legea, în actuala formă, va trece de testul constituționalității.
„Am încercat la Parlament să suplinim lipsa de performanță a premierului demis. Am stat aproape toată perioada în sesiune extraordinară în această vară și am salvat din perspectiva noastră miliarde de euro din PNRR. Vom rămâne aici și săptămânile viitoare, până la intrarea în sesiune ordinară, în funcție de deciziile care pot veni de la Curtea Constituțională a României”, a declarat Sorin Grindeanu, joi, într-o conferință de presă susținută la Parlament.
Sorin Grindeanu a punctat că „ar fi bine să avem” luni o decizie concretă la Curtea Constituțională a României pe tema Legii integrității, jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Mă interesează luni să avem o decizie, iar CCR să ne spună dacă e constituțională sau nu, fie ce a semnalat PNL-USR, fie președintele, astfel încât să am timp să modificăm dacă e ceva de modificat, fie pe biodiversitate, fie pe legea ANI, și să ne înscriem în termenul de 31 august când trebuie ca aceste legi să fie promulgate. Restul e mai puțin important”, a adăugat Grindeanu.
Liderul PSD susține, însă, că din perspectiva lui și a partidului pe care îl conduce, Legea integrității va trece de testul constituționalității.
„Aș aștepta să văd ce va fi luni. Eu pot să spun că da (n.r. Articolele criticate de USR, PNL și Președintele României sunt constituționale) atât timp cât au fost votate, fiindcă altfel nu aveau votul colegilor mei și al meu în plen, dar să așteptăm luni să vedem ce iese (…) Dincolo de cine ar putea părea pierzător sau câștigător, mai important este să avem o decizie”, a mai declarat Sorin Grindeanu.
CCR discută luni criticile aduse Legii ANI
Reamintim că CCR a amânat pentru luni, 17 august, o decizie cu privire la sesizările PNL, USR și a președintelui în ceea ce privește Legea integrității.
Una dintre cele două mize majore ale contestaţiilor se referă la retroactivitatea sancţiunilor (Amendamentul „Fritz”).
Cea mai controversată prevedere stabileşte că aleşii aflaţi în funcţie, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior noii legi, îşi pierd mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii invocă încălcarea Articolului 15 din Constituţie, susţinând că legea dispune numai pentru viitor şi nu poate adăuga sancţiuni noi (pierderea mandatului actual) unor fapte şi situaţii juridice deja finalizate sub vechea lege. Această prevedere a fost interpretată ca având o „ţintă fixă”, respectiv primarul Timişoarei, Dominic Fritz, dar şi alţi aleşi locali aflaţi în situaţii similare.
Cea de-a doua se referă la declaraţiile de avere şi de interese ale partenerilor de viaţă (Amendamentul „Grădinaru”).
Noua lege extinde obligaţia de depunere a declaraţiilor de avere şi interese către persoanele care au „relaţii asemănătoare acelora dintre soţi” cu demnitarii. Sesizarea arată că legea nu defineşte clar ce înseamnă o astfel de relaţie (nu precizează durata convieţuirii sau existenţa unei gospodării comune), forţând persoanele vizate să se „autocalifice” ca subiecţi ai legii pentru a nu risca amenzi. Preşedintele şi opoziţia susţin că publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu exercită funcţii publice, este o ingerinţă disproporţionată în viaţa privată, încălcând standardele CJUE şi CEDO. Această formă este considerată un „viciu agravat” faţă de Decizia CCR 297/2025, deoarece impune răspunderea unei persoane terţe pentru o obligaţie pe care nu şi-a asumat-o. Din punct de vedere politic, se consideră că măsura o vizează pe partenera preşedintelui, Mirabela Grădinaru.
Contextul PNRR şi presiunea fondurilor europene
Legea integrităţii reprezintă un jalon critic în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi trebuie promulgată până la 31 august.
Reprezentanţii social-democraţilor acuză USR şi PNL că, prin această sesizare, blochează primirea a 771 de milioane de euro din fondurile europene pentru a-şi proteja liderii. Contestatarii afirmă că integritatea nu se poate asigura prin legi neconstituţionale „date împotriva adversarilor politici, ca în dictatură” şi că o lege viciată ar periclita oricum jalonul PNRR în faţa Comisiei Europene.
Precedente şi riscuri internaţionale
Disputa are loc în contextul în care, în mai 2025, CCR a limitat deja caracterul public al informaţiilor despre familie din declaraţiile de avere. Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi experţii anticorupţie avertizează că eliminarea transparenţei averilor poate încălca angajamentele internaţionale ale României faţă de OCDE, GRECO şi Comisia Europeană (în cadrul Raportului privind Statul de Drept).
About the Author
