Noile livrări vor sosi prea târziu, stocurile SUA sunt la limită, iar principalii donatori afirmă că au puține rachete de interceptare de rezervă. Europa se străduiește să obțină mai multe rachete interceptoare Patriot pentru a le dona unei Ucraine din ce în ce mai disperate, care se grăbește să-și consolideze apărarea împotriva rachetelor balistice înainte de atacul de iarnă preconizat al Rusiei.
Kievul are nevoie de sute de rachete de interceptare, dar producția de noi rachete va veni prea târziu, războiul cu Iranul a pus presiune pe stocurile SUA, iar mai mulți dintre principalii susținători europeni ai Ucrainei afirmă că au rămase puține rachete pe care le pot dona în condiții de siguranță, afirmă o analiză Politico.
„În ultimele câteva luni, Rusia lansează mai multe rachete pe săptămână asupra noastră decât primim noi de la parteneri în câteva luni”, a declarat săptămâna trecută fostul ministru ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov. În iulie, apărarea aeriană ucraineană a interceptat doar 29 din cele 195 de rachete balistice rusești, iar alte 40 nu au reușit să-și atingă țintele, a precizat Ministerul Apărării din Ucraina.
Citește și
Germania, unul dintre principalii donatori de ajutor militar pentru Ucraina, a transferat deja sisteme Patriot și rachete către Ucraina. Însă Berlinul trebuie acum să găsească un echilibru între nevoile din ce în ce mai urgente ale Kievului și stocurile minime necesare pentru a proteja Germania și a-și îndeplini angajamentele față de NATO. Și alte țări europene analizează dacă să-și păstreze interceptorii sau să-i ofere Ucrainei.
„Trebuie să ne asigurăm și propria protecție”
„Chiar ne atingem limitele în această privință”, a declarat generalul de brigadă Jürgen Schrödl, un înalt oficial al Ministerului Apărării german, în cadrul unei masă rotundă organizată la Berlin, la scurt timp după summitul NATO de luna trecută de la Ankara. „Trebuie să ne asigurăm și propria protecție.”
Berlinul și alte capitale din Europa de Nord au îndemnat omologii lor din alte părți ale continentului să analizeze ce echipamente militare și sprijin financiar suplimentar ar putea pune la dispoziție.
„Cred că pe termen lung această situație nu este sustenabilă pentru Europa”, a declarat ministrul norvegian al Apărării, Tore O. Sandvik, pentru Politico. „Toate țările europene trebuie să-și intensifice eforturile.”
Citește și
Acest lucru exercită presiune asupra țărilor care dețin stocuri de rachete interceptoare Patriot, precum Polonia, Spania și Grecia. Lipsa se referă în principal la rachetele Patriot PAC-3 și PAC-2, care se numără printre puținele mijloace de apărare eficiente ale Ucrainei împotriva armelor balistice rusești de mare viteză.
Ucraina poate folosi alte sisteme de apărare aeriană, adesea mai ieftine, împotriva dronelor și rachetelor de croazieră. Țara se grăbește să-și dezvolte propriul interceptor „Freyja”, dar sistemul antibalistic necesită încă investiții, lucrări de inginerie și testări înainte de a putea îndeplini acest rol.
Până când „Freyja” va fi gata, Ucraina are nevoie de o soluție imediată împotriva rachetelor balistice rusești. „Una dintre direcțiile prioritare este sistemul Patriot — PAC-3 sau PAC-2”, a declarat pentru POLITICO Mykhailo Podolyak, consilier al șefului biroului prezidențial al Ucrainei. „Prima [soluție] este achiziționarea sau preluarea din stocuri a interceptorilor PAC-3 și PAC-2.”
Blocați la Washington
Dependența de sistemul Patriot îl face pe președintele SUA, Donald Trump, esențial pentru Kiev: majoritatea interceptorilor PAC-3 sunt produși în America, ceea ce înseamnă că vânzarea lor și orice acorduri de producție sunt supuse deciziilor Casei Albe.
În timpul întâlnirii de luna trecută dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Trump, „subiectul principal a fost reprezentat de interceptorii Patriot”, potrivit unui înalt oficial familiarizat cu discuțiile.
Trump a trezit speranțe la summitul de la Ankara când a afirmat că Ucrainei i se va permite să producă sub licență rachete de interceptare Patriot proiectate de SUA — un pas care ar putea reduce în cele din urmă dependența Kievului de livrările americane limitate.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a precizat că producția nu ar rezolva deficitul imediat.
„Un acord de producție pe termen lung nu va fi încheiat înainte de această iarnă”, a declarat el pentru Fox Business, iar fabricarea primelor rachete ar dura și mai mult.
Însă Trump a revenit asupra acestei poziții, afirmând săptămâna trecută: „Nu am fost de acord cu asta. Discutăm despre asta. Dar este dificil să cedăm acest tip de tehnologie.”
Citește și
În urma unui raport al Reuters conform căruia SUA și-au epuizat aproape stocurile de rachete din cauza războiului împotriva Iranului, Trump se concentrează acum pe refacerea stocurilor americane. Întrebat joi despre solicitările lui Zelenski privind mai multe rachete Patriot, el a răspuns: „Și noi vrem rachete.”
Ucraina a semnat, de asemenea, un acord pentru a obține rachete de interceptare PAC-2 fabricate în Germania, dar este puțin probabil ca acestea să ajungă înainte de anul viitor.
Confruntat cu o penurie de rachete de interceptare, Kievul are acum în vedere o campanie mai agresivă pentru a lovi lansatoarele rusești.
„Rușii trebuie să înțeleagă că, la câteva minute după lansare, întreaga echipă care lansează racheta trebuie să moară din cauza rachetei noastre balistice”, a spus Fedorov.
Efortul dezechilibrat al Europei
Aceasta pune povara imediată pe umerii Europei, unde aliații își cercetează din nou propriile arsenale — și pe cele ale celorlalți — în căutarea unor rachete de interceptare care ar putea ajunge în Ucraina înainte de venirea iernii.
Germania a furnizat trei sisteme Patriot din propriile stocuri militare și a mai asigurat ulterior încă două printr-un acord în baza căruia SUA urma să reaprovizioneze Bundeswehr-ul. Țările de Jos au asamblat componentele pentru un alt sistem complet, incluzând cinci lansatoare, un radar și rachete.
Însă, având în vedere că stocurile sunt acum la limită, guvernele se confruntă cu propriile restricții.
Varșovia a confirmat în iulie că a pus la dispoziție mai multe rachete de interceptare PAC-3, în urma solicitărilor adresate de secretarul general al NATO, Mark Rutte, și de comandanții superiori americani. Publicația poloneză Defence24 a raportat că au fost transferate doar cinci rachete.
Chiar și acest lucru a declanșat o reacție politică negativă. Deputații din opoziție au acuzat guvernul că slăbește apărarea țării într-un moment în care rachetele și dronele rusești au încălcat în repetate rânduri granița.
Țările mai apropiate de Rusia sunt acum din ce în ce mai puțin dispuse să renunțe la sistemele Patriot existente, deoarece forțele lor armate considerau deja că apărarea aeriană este insuficientă pentru necesitățile naționale, potrivit unui diplomat european căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta despre contacte diplomatice sensibile.
Acest lucru îndreaptă atenția către țările din Europa de Sud, care au contribuit mai puțin la efortul de sprijinire a Ucrainei decât Germania și mulți donatori din Europa de Nord.
Citește și
Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, a confirmat în 2024 că Madridul trimite rachete în Ucraina, dar guvernul nu a dezvăluit tipul sau cantitatea acestora.
Ministerul Apărării din Spania nu a răspuns la o întrebare adresată de Politico cu privire la faptul dacă a fost contactat recent pentru mai multe rachete de interceptare sau dacă ia în considerare un alt transfer. În schimb, acesta a subliniat sprijinul militar mai amplu al Spaniei pentru Ucraina și angajamentele sale față de NATO.
Grecia — care, în mod tradițional, consideră Turcia, un alt membru NATO, drept cea mai mare amenințare la adresa securității sale — nu a anunțat niciun transfer de rachete Patriot către Ucraina. Presa greacă a relatat în iulie că Ucraina a solicitat de la Atena până la 200 de interceptori PAC-2 mai vechi.
Ministerul Apărării din Grecia nu a răspuns la solicitarea de comentarii din partea Politico.
Deschiderea arsenalelor Europei
Nu este prima dată când aliații europeni au fost nevoiți să adune cu greu livrări de rachete Patriot din propriile stocuri limitate.
La o întâlnire din februarie, Fedorov din Ucraina a declarat că el și Rutte au analizat o listă a interceptorilor deținuți de aliații europeni, solicitând guvernelor tot ce puteau pune la dispoziție.
„Stimate ministru al apărării al Poloniei, ne puteți da cinci?” și-a amintit Fedorov în interviul din această săptămână.
Berlinul s-a oferit să completeze efortul. „Dacă obțineți 20 de la toate țările, vă voi da încă cinci”, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius, potrivit lui Fedorov. „Acesta este exercițiul pe care a trebuit să-l facem pentru a obține mai mult de 20. Și este o misiune dificilă.”
Kievul continuă acest tip de discuții cu aliații săi.
„Desigur, diplomații ucraineni au colaborat cu Spania, Grecia și cu toți cei din lume care dețin [sisteme PAC]”, a declarat înaltul oficial familiarizat cu discuțiile. „Totul depinde de SUA, iar lipsa voinței politice de a ajuta îi afectează pe toți ceilalți.”
„Administrația americană ar fi putut ajuta, dar nu o face. Și, ca urmare, a fost dificil pentru toți ceilalți”, a adăugat acesta.
Pentru Kiev, disputele privind stocurile aliaților se desfășoară pe fondul unei curse contra cronometru. Pe fondul creșterii cererii de rachete interceptoare PAC-3 în Orientul Mijlociu, al reaprovizionării stocurilor proprii de către Pentagon și al îngrijorării multor țări europene cu privire la propria capacitate de a respinge un viitor atac rus, ministrul de externe Andrii Sibiha a declarat că Ucraina se luptă să cumpere, să schimbe sau să obțină orice rachete disponibile.
„Ne luptăm literalmente pentru fiecare rachetă”, a spus Sibiha.
Editor : Sebastian Eduard
About the Author
