Pe măsură ce cursa pentru alegerea următorului secretar general al Organizației Națiunilor Unite se apropie tot mai mult de punctul culminant, situația pare destul de sumbră. Oricine va prelua rolul lui Antonio Guterres de anul viitor va fi nevoit să poarte o bătălie nu doar pentru a menține relevanța ONU, ci și pentru supraviețuirea acesteia, potrivit Financial Times. În joc este tocmai conceptul unei organizații globale care decide regulile pentru întreaga lume, de la pace și securitate la lupta contra schimbărilor climatice.
„Este paradoxul ONU”, a spus Thant Myint-U, un fost oficial de rang înalt al ONU al cărui bunic, U Thant, l-a înlocuit pe suedezul Dag Hammarskjold în rolul de secretar general în 1961, după accidentul aviatic în care predecesorul său și-a pierdut viața.
ONU nu a jucat niciodată un rol mai puțin important în gestionarea crizelor globale decât în prezent, a explicat Thant Myint-U. „Dar încă are această superputere ascunsă, abilitatea secretarului general de a media în numele singurei organizații universale pe care o are lumea.”
El recunoaște că potențialul următorului lider ONU în rol de mediator este mult mai mic decât în vremea bunicului său, care a intermediat discuțiile de pace între India și Pakistan după războiul din 1965.
„I-a luat bunicului meu aproape două zile să ajungă pe linia frontului să se vadă cu Ayub Khan”, liderul militar de la acea vreme al Pakistanului, a spus fostul diplomat ONU.
„În lumea de azi, Khan și liderul Indiei, Lal Bahadur Shastri, și-ar fi trimis mesaje pe WhatsApp cu Brejnev, Lyndon B. Johnson și Harold Wilson în același timp.”
Inițiative blocate și o dinamică a puterii care nu mai este valabilă
ONU se confruntă cu o serie de crize. Cea mai periculoasă dintre ele este cea legată de autoritatea pe care o are la nivel internațional. Organizația a fost ignorată tot mai mult de Rusia și SUA.
Influența acestei organizații este pusă la îndoială și de alte țări, care scot în evidență faptul că structurile ei reflectă o dinamică a puterii ce era valabilă în 1945, când a fost fondată, nu și în ziua de azi.
Consiliul de Securitate al ONU este principalul organ care stabilește legile internaționale, însă a rămas blocat după invazia Rusiei în Ucraina și în urma mai multor dispute între marile puteri din deceniul precedent.
Deși numărul de rezoluții adoptate a crescut mult imediat după încheierea Războiului Rece, în ultimii ani, multe inițiative au început să fie din nou blocate din cauza conflictelor la nivel internațional.
Președintele SUA, Donald Trump, a înființat recent organizația rivală Consiliul Păcii, având ambiții mari privind rezolvarea conflictului din Fâșia Gaza și nu numai.
Organizația fondată de Trump nu are deocamdată prea multe realizări, însă există o serie tot mai lungă de inițiative și forumuri globale care se întrec să le capteze atenția liderilor din toată lumea.
Grupul G20, spre exemplu, a ajuns să fie mai eficient decât Adunarea Generală a ONU în luarea deciziilor importante la nivel internațional.
„O văd mai degrabă ca pe un fel de moarte lentă”
Însăși ideea de multilateralism, principiul care stă la baza Națiunilor Unite, se află într-un declin pronunțat. Atât de slabă a ajuns influența ONU încât organizația aproape că nu a jucat niciun rol în războaiele din Ucraina, Gaza și Iran.
Apoi, o problemă majoră o reprezintă lipsa fondurilor. După trei decenii în care oficialii ONU au avut ambiții tot mai mari, organizația se confruntă acum cu o „gaură neagră” în buget, după ce Statele Unite și alte țări și-au redus contribuțiile financiare.
Birocrația demoralizată a instituției și multe dintre agențiile sale necesită reforme majore, au recunoscut chiar oficialii ONU.
„Nu văd ONU ca fiind într-un pericol iminent de moarte”, a spus Rafael Grossi, șeful argentinian al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și unul dintre principalii candidați la preluarea conducerii ONU.
„Eu o văd mai degrabă ca pe un fel de moarte lentă. ONU a devenit tot mai irelevantă… fără să aibă nicio contribuție semnificativă în recentele crize și războaie între state.”
„Următorul secretar general trebuie să gândească diferit”
Actuala favorită la înlocuirea lui Guterres, Rebeca Grynspan, fostă vicepreședintă a statului Costa Rica, a spus că „o mare parte din critici vin din partea oamenilor care vor ca ONU să reușească și sunt îngrijorați cu adevărat de viitorul ei”.
Cu cât se apropie mai mult momentul alegerii noului lider al ONU, cu atât mai intensă este dezbaterea legată de ce rezultate s-ar putea obține cu o nouă abordare.
„Următorul secretar general trebuie să gândească diferit”, a spus Esther Judah, care a lucrat pentru ONU în domeniul ajutorului umanitar. „Guterres a devenit lider atunci când ONU se baza pe politici multilaterale ferme. Lumea s-a schimbat.”
Organizația Națiunilor Unite a mai trecut prin momente false de transformare. Optimismul reținut privind posibila redobândire a influenței pe care o avea cândva este temperat de constrângerile cu care ONU se confruntă în prezent.
Doar membrii ONU, în special cei mai puternici dintre ei, pot determina cât de eficientă va fi organizația pe viitor, a punctat un oficial citat de FT.
Editor : Raul Nețoiu
About the Author
