Potrivit președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, Coreea de Nord se pregătește să trimită până la 50.000 de noi soldați pentru a sprijini campania militară a Rusiei în Ucraina. Deși Ministerul Afacerilor Externe din Coreea de Sud nu a putut verifica afirmația lui Zelenski, aceasta nu a fost ignorată de Seul.
Când a fost întrebat pe 10 august, un purtător de cuvânt al ministerului de Externe al Coreei de Sud a declarat:
„Cooperarea militară dintre Coreea de Nord și Rusia este o chestiune direct legată de securitatea noastră și un act care încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU… poziția guvernului este că o astfel de cooperare trebuie suspendată imediat, iar noi monitorizăm îndeaproape evoluțiile aferente.”
Orice nouă desfășurare ar continua să cimenteze o cale clară. Phenianul și Moscova au semnat un pact de apărare reciprocă în iunie 2024 și, în câteva luni, până la 15.000 de militari nord-coreeni au fost desfășurați în Rusia. Desfășurarea a variat de la muncitori în construcții la personal logistic, operatori de rachete, ingineri și infanterie. Aceasta a inclus 1.500 de soldați ai forțelor speciale, potrivit The Conversation.
Coreea de Nord a câștigat mult din parteneriatul său cu Rusia. Până în prezent, trupele sale nu au luptat în interiorul granițelor Ucrainei recunoscute la nivel internațional. Însă soldații nord-coreeni au dobândit experiență pe câmpul de luptă în operațiunile terestre din regiunea Kursk din Rusia, unde Ucraina a lansat o incursiune în 2024. Rachete nord-coreene au fost, de asemenea, lansate asupra Ucrainei, iar Phenianul a primit tehnologie militară nouă din partea Rusiei.
Poate mai important, parteneriatul a oferit Coreei de Nord un avantaj financiar. După mulți ani de creștere negativă a PIB-ului, economia Coreei de Nord a crescut cu 3,5% în 2025. Dincolo de plata directă pentru sprijinul militar pe care îl oferă Rusiei, parteneriatul dintre cele două țări furnizează Coreei de Nord combustibil, alimente și asistență tehnică, și amână rambursarea datoriilor.
Parteneriatul lor a creat un ciclu clar în care Coreea de Nord furnizează muniție și forță de muncă pe care Rusia le poate folosi în război, Moscova sprijină Coreea de Nord cu resurse și tehnologie în schimb, iar Phenianul le folosește pentru a-și îmbunătăți poziția față de Sud.
Îngrijorarea sud-coreeană
Pentru Coreea de Sud, o preocupare cheie este ceea ce trupele nord-coreene ar putea învăța în Rusia. Armata nord-coreeană, Armata Populară Coreeană, nu a mai luptat într-un conflict convențional major de la războiul din Coreea de la începutul anilor 1950. Dar acum este implicată direct într-un război modern.
Personalul nord-coreean s-a angajat nu doar în lupte directe, ci și în supraveghere cu drone, război electronic și atacuri de artilerie de precizie. Phenianul este acum capabil să își analizeze propria tehnologie de arme – și să îi evalueze eficacitatea – într-un conflict real, mai degrabă decât într-un cadru de testare.
Au existat apeluri din partea Kievului și a altor capitale aliate ca Seulul să își intensifice implicarea în conflictul din Ucraina, dar există opoziție atât în rândul cetățenilor sud-coreeni, cât și în cadrul clasei politice față de furnizarea de sprijin militar direct.
Această poziție a fost clarificată de președintele sud-coreean, Lee Jae-Myung, încă din 2025. În loc să se implice într-un război îndepărtat în Europa, Lee și-a concentrat politica externă asupra peninsulei coreene – cel mai recent solicitând discuții cu nordul pentru a urmări o coexistență pașnică pe 15 august.
În același timp, însă, Coreea de Sud încearcă să își consolideze pregătirea împotriva amenințărilor nord-coreene emergente. Exercițiile anuale Ulchi Freedom Shield, pe care Coreea de Sud le desfășoară împreună cu Armata americană, și-au schimbat orientarea. Acestea includ acum drone, atacuri cibernetice și bruiaj GPS, pe lângă manevre tradiționale pe teren și operațiuni aeriene bazate pe scenarii.
Însă o preocupare cheie aici este relația Coreei de Sud cu partenerul său istoric de securitate, SUA. Așa cum Seulul nu se va implica în războiul Rusiei din Ucraina, a fost la fel de reticent în a se alătura războiului SUA din Iran. Și, așa cum a fost cazul și pentru alți aliați ai SUA din Europa, s-ar putea confrunta cu consecințe din acest motiv.
Într-o postare pe rețelele sociale de pe 16 august, Donald Trump a declarat că SUA își vor „reduce substanțial” exercițiile militare comune cu Coreea de Sud. El a invocat refuzul Coreei de Sud de a se alătura războiului din Iran, precum și propria sa relație personală „foarte bună” cu liderul Coreei de Nord, Kim Jong-un, ca motive pentru care a procedat astfel.
Între timp, SUA au folosit cantități substanțiale de muniție în timpul războiului cu Iranul, în ciuda faptului că sunt cea mai mare putere militară a lumii. Rapoartele de la începutul lunii august sugerau că SUA au folosit „aproape toate” rachetele sale de precizie.
La începutul anului 2026, în timp ce SUA își consumau stocul de rachete în Iran, Washingtonul și Seulul au discutat posibilitatea mutării în Orientul Mijlociu a unora dintre sistemele americane de rachete Patriot cu sediul în Coreea. Pe măsură ce Coreea de Nord se întărește, Seulul învață că propria politică de securitate nu mai poate fi construită pe presupunerea că armele americane vor fi disponibile în caz de conflict cu nordul.
Rămâne de văzut dacă cei 50.000 de soldați nord-coreeni suplimentari se vor materializa sau nu. Însă avertismentul mai amplu pentru Seul este real: acesta trebuie să se pregătească pentru un Nord mai puternic într-o lume în care nici măcar cele mai mari arsenale militare nu sunt întotdeauna suficiente pentru a atinge obiectivele politice.
Editor : Ș.R.
About the Author
