La 100 de zile de la preluarea mandatului, premierul ungar Peter Magyar a încheiat prima etapă a schimbării politice începute după înfrângerea Fidesz și a demontat o parte importantă a mecanismelor construite de Viktor Orban pentru a-și păstra influența. Urmează însă partea mai dificilă: reformarea sistemului constituțional și electoral, consolidarea instituțiilor independente și refacerea serviciilor publice. Miza pentru Magyar este să folosească majoritatea parlamentară puternică nu pentru a înlocui un sistem dominat de un singur partid cu altul, ci pentru a crea mecanisme care să împiedice repetarea situației, arată TVP World într-o analiză.
Peter Magyar a împlinit 100 de zile în funcția de prim-ministru al Ungariei. În acest interval, el a încheiat în mare parte prima și cea mai spectaculoasă etapă a schimbării de regim: demontarea unei părți importante a aparatului politic și instituțional construit de fostul premier Viktor Orban în cei 16 ani de guvernare neîntreruptă.
Guvernul lui Magyar a eliminat sau a slăbit o serie de mecanisme prin care Fidesz își păstrase influența asupra statului chiar și în perspectiva unei eventuale pierderi a alegerilor. Starea de urgență a fost încheiată, instituția folosită pentru investigarea jurnaliștilor independenți și a organizațiilor civice a fost desființată, Ungaria a aderat la Parchetul Public European, iar sistemul de comandă al radiodifuziunii publice a fost modificat.
Aceasta a fost însă partea mai ușoară a procesului. Urmează o etapă mult mai complicată: construirea unui nou cadru constituțional, reformarea unui sistem electoral considerat inechitabil și refacerea serviciilor publice de care depind milioane de maghiari – de la spitale și școli până la transportul feroviar și administrația locală.
La baza proiectului lui Magyar se află un exercițiu neobișnuit de autocontrol politic. Deși dispune de o majoritate parlamentară foarte puternică, premierul încearcă să folosească această putere pentru a introduce mecanisme care să împiedice, în viitor, concentrarea întregului stat în mâinile unui singur partid.
În același timp, el încearcă să demonteze sistemul construit de Viktor Orban fără să le ceară maghiarilor să renunțe la toate convingerile politice pe care fostul premier le-a asociat cu acesta.
Demontarea mașinăriei lui Orban
Magyar și-a folosit primele 100 de zile în primul rând pentru a desființa mecanismele prin care Viktor Orban își protejase sistemul politic după o eventuală pierdere a alegerilor.
Premierul dispunea de majoritatea parlamentară necesară pentru a acționa rapid și a făcut acest lucru într-un ritm considerabil. În cei 16 ani de guvernare, Orbán modificase regulile electorale, numise persoane apropiate de Fidesz în instituții-cheie, transformase radiodifuziunea publică într-un instrument de comunicare al guvernului și direcționase publicitatea și contractele de stat către organizații media și companii apropiate partidului.
Tisza, formațiunea lui Magyar, ar fi putut moșteni multe dintre aceste avantaje și s-ar fi putut limita la schimbarea persoanelor care le controlau. În schimb, noul guvern a început să demonteze structura în sine.
Magyar a pus capăt celor șase ani de stare de urgență guvernată prin decrete și a desființat Oficiul pentru Protecția Suveranității, creat de Fidesz în 2023 și folosit pentru a investiga jurnaliști independenți, organizații ale societății civile și cadre universitare care primeau finanțare din străinătate.
Ungaria a aderat, de asemenea, la Parchetul Public European, instituția Uniunii Europene care investighează și urmărește penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale UE, independent de guvernele naționale. Viktor Orbán menținuse în mod deliberat Ungaria în afara acestui organism.
Unul dintre cele mai clare exemple de autocontrol politic este limita constituțională de opt ani impusă mandatului de prim-ministru. Aceasta îl împiedică pe Orban, care a condus Ungaria timp de 20 de ani în total, să revină la putere în baza actualelor reguli. În același timp, limita stabilește și o dată de expirare pentru mandatul lui Magyar.
Premierul a restabilit și competența Curții Constituționale de a examina legislația bugetară și fiscală, a desființat sistemul de control asupra mass-mediei publice construit sub Fidesz și a înființat un Oficiu Național pentru Recuperarea și Protecția Bunurilor Publice, însărcinat cu identificarea și recuperarea bunurilor publice despre care se consideră că ar fi fost transferate sau utilizate în mod abuziv în perioada guvernării Orban.
O parte considerabilă a aparatului instituțional construit de Orban a fost astfel eliminată sau slăbită în doar 100 de zile.
Riscul scurtăturilor democratice
Majoritatea parlamentară uriașă de care dispune Tisza transformă însă refacerea democrației într-un test al autocontrolului politic. Magyar nu are un partener de coaliție suficient de puternic pentru a-l ține în frâu și nici o opoziție capabilă să împiedice modificările constituționale.
Pentru moment, cea mai importantă limită a puterii sale este propria decizie de a-și impune restricții.
Rezultatele primelor 100 de zile sunt, în mare măsură, încurajatoare. Magyar a ales să desființeze instituții pe care Tisza le-ar fi putut moșteni și utiliza în propriul avantaj.
Alegerea lui Andras Baka în funcția de președinte al Ungariei sugerează, de asemenea, că Magyar înțelege importanța unor contraponderi instituționale autentice.
Baka este fost președinte al Curții Supreme a Ungariei și a fost obligat să părăsească funcția în primii ani ai guvernării lui Orbán. Experiența sa îi conferă o autoritate independentă și un istoric de apărare a autonomiei sistemului judiciar.
Totuși, procesul care a dus la numirea sa rămâne controversat. Tisza a încheiat mandatul fix al președintelui Tamas Sulyok printr-un amendament constituțional.
Președintele Ungariei are în principal un rol ceremonial, dar poate retrimite actele legislative către Curtea Constituțională pentru examinare. Sulyok fusese ales de parlamentarii Fidesz în 2024 și era considerat de Tisza parte a moștenirii instituționale a lui Orbán. Încheierea anticipată a mandatului său a creat însă un precedent incomod.
O nouă regulă privind vârsta obligatorie de pensionare va determina, de asemenea, plecarea a patru dintre cei 15 judecători ai Curții Constituționale.
În paralel, Magyar a restabilit competențele retrase anterior Curții Constituționale de Orbán și le-a permis judecătorilor să își aleagă propriul președinte. Parlamentul a extins, totodată, folosirea procedurii legislative accelerate pe durata perioadei de tranziție.
Guvernul a avut motive importante să acționeze rapid. Numirile făcute de Orban și fundațiile protejate – organisme private controlate de consilii de administrație apropiate de Fidesz și dotate cu universități și alte active importante ale statului – fuseseră concepute pentru a menține influența partidului și după o eventuală înfrângere electorală.
În plus, termenele impuse de Uniunea Europeană puneau în pericol miliarde de euro din fondurile de redresare. Ceea ce este deosebit de important este faptul că Magyar încearcă să folosească puterea imensă pe care victoria electorală a concentrat-o într-un singur partid pentru a construi un sistem mai pluralist, arată TVP World.
Testul decisiv va veni însă mai târziu, când instituțiile reconstruite de guvern vor începe să adopte decizii care afectează direct interesele Tisza.
Comisia Europeană a adoptat, în esență, o poziție de așteptare în raportul său privind statul de drept din luna iulie. Bruxelles-ul a salutat aderarea Ungariei la Parchetul Public European și îmbunătățirile aduse mecanismelor de supraveghere anticorupție, dar a avertizat că parchetul național rămâne extrem de ierarhizat și vulnerabil la influența politică.
Un parlament dominat de dreapta
Echilibrul politic pe care încearcă să îl gestioneze Magyar devine mai clar dacă este analizat profilul electoratului care l-a adus la putere.
Tisza reunește foști alegători ai opoziției, maghiari care anterior nu se implicau în politică și un grup mai restrâns de foști susținători ai Fidesz care au părăsit partidul.
Foștii alegători ai opoziției liberale au reprezentat nucleul numeric al Tisza. Un număr mai mic de alegători conservatori l-au ajutat pe Magyar să obțină rezultate bune în zonele rurale.
Tisza a câștigat aproximativ jumătate de milion de voturi suplimentare în mediul rural față de rezultatul opoziției din 2022, în timp ce Fidesz a pierdut peste 200.000 de voturi.
Ungaria contemporană are astfel o configurație ideologică neobișnuită. Cele trei formațiuni parlamentare se află, în linii mari, pe partea dreaptă a spectrului politic.
Alături de Tisza, partid de centru-dreapta, și Fidesz, formațiune național-conservatoare, se află Mi Hazank, „Patria noastră”, un partid naționalist radical care deține șase mandate.
Niciun partid liberal, ecologist sau social-democrat nu a intrat în Parlament, deși o parte importantă a electoratului Tisza are preferințe sociale liberale.
Această situație creează un dezechilibru în interiorul coaliției electorale care îl susține pe Magyar. Foștii alegători ai opoziției nu au o alternativă parlamentară evidentă, iar principalele lor priorități rămân refacerea democrației, independența instanțelor, un guvern lipsit de corupție, relații mai bune cu Uniunea Europeană și servicii publice funcționale.
Dezertorii conservatori au însă mai multe opțiuni dacă devin nemulțumiți de Tisza. Se pot întoarce la Fidesz, se pot orienta și mai mult spre dreapta, către Mi Hazank, sau se pot retrage din procesul electoral.
Prin urmare, Magyar are motive mai puternice să își liniștească electoratul de dreapta decât să răspundă tuturor solicitărilor culturale ale susținătorilor liberali, pentru care prioritatea absolută rămâne demontarea sistemului construit de Orbán.
O orientare către Occident, în condițiile impuse de Ungaria
Politica externă arată cât de mult din agenda lui Orbán a supraviețuit plecării acestuia de la putere.
Magyar se opune în continuare unei aderări rapide a Ucrainei la Uniunea Europeană, refuză trimiterea de trupe sau arme maghiare și solicită drepturi mai puternice pentru minoritatea etnică maghiară din Transcarpatia, în vestul Ucrainei.
Gardul de la frontiera sudică a Ungariei continuă să limiteze accesul migranților, Budapesta respinge pactul european privind migrația, iar energia provenită din Rusia urmează să fie eliminată treptat, în condițiile stabilite de guvernul ungar.
Diferența este însă modul în care Ungaria se raportează acum la aceste probleme.
Magyar a încetat să transforme fiecare dispută cu Bruxelles-ul într-o confruntare permanentă privind suveranitatea națională. Guvernul său descrie Rusia drept o amenințare la adresa securității, consideră NATO principalul garant al securității Ungariei și a restabilit relațiile cu Polonia.
Dosarul Ucrainei scoate cel mai bine în evidență această schimbare.
Magyar a permis deschiderea primului dintre cele șase capitole de negocieri privind aderarea Ucrainei la UE, punând capăt obstrucționării automate practicate de Orban. Ulterior, guvernul a blocat însă progresul în privința celorlalte cinci capitole, invocând probleme legate de drepturile minorităților și de ritmul aderării.
Cooperarea cu Bruxelles-ul a permis, de asemenea, deblocarea unor fonduri europene înghețate în valoare de 16,4 miliarde de euro.
Magyar readuce astfel Ungaria în curentul politic occidental într-o formă pe care alegătorii conservatori o pot accepta. Această abordare privează Fidesz de argumentul potrivit căruia restaurarea democrației ar presupune ca Ungaria să renunțe la toate pozițiile naționale dezvoltate în perioada guvernării lui Orbán.
Următoarea provocare: serviciile publice
Următoarea etapă a transformării Ungariei va fi măsurată mai puțin prin modificările instituționale și mai mult prin capacitatea guvernului de a îmbunătăți serviciile publice.
Magyar trebuie să reconstruiască instituții care afectează direct viața de zi cu zi a populației: spitalele, școlile, sistemul feroviar și administrațiile locale.
Este o provocare mai dificilă decât desființarea unor instituții create de guvernarea precedentă. Reformarea lor necesită timp, bani și capacitatea de a construi structuri funcționale în locul celor eliminate.
În același timp, spațiul fiscal al noului guvern este limitat. Comisia Europeană estimează pentru acest an un deficit bugetar de 6,2% din PIB și o creștere economică de doar 1,8%, ceea ce lasă puțin loc pentru programe generoase de cheltuieli pe termen scurt.
După primele 100 de zile, Magyar poate spune că a făcut pași importanți pentru a demonta mecanismele prin care Orban și Fidesz își păstraseră influența asupra statului.
Partea cu adevărat dificilă începe însă acum: să demonstreze că aceste instituții pot fi reconstruite astfel încât să reziste nu doar unui guvern pe care îl consideră democratic, ci și unuia care, în viitor, ar putea încerca din nou să concentreze puterea în mâinile unui singur partid.
Citește și: Ungaria anunță că scufundă două barje în Dunăre pentru a menține în funcțiune centrala nucleară Paks
Editor : C.A.
About the Author
