Centrala Hidroelectrică (CHE) Nehoiaşu II ar putea fi pusă în funcţiune în anul 2029, după ce Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor (MMAP) a emis acordul de mediu pentru creşterea ponderii producţiei de energie electrică din surse regenerabile prin finalizarea lucrărilor şi asigurarea monitorizării permanente a impactului asupra mediului la amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu, realizată în procent de 78%.
Potrivit actului administrativ emis, punerea în funcţiune a amenajării hidroenergetice Surduc-Siriu va contribui la creşterea cantităţii de energie produsă cu 152 GWh/an şi la siguranţa aprovizionării cu energie electrică a sistemului energetic naţional, în contextul în care România şi-a asumat eliminarea etapizată a centralelor care funcţionează pe bază de lignit şi huilă, precum şi la creşterea capacităţii de stocare a energiei electrice.
„Această investiţie a fost declarată obiectiv de utilitate publică de interes naţional, prin Hotărârea Guvernului nr. 1087/02.10.2002 privind declararea utilităţii publice pentru lucrarea de interes naţional ‘Amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu’. Proiectul include elemente care nu au fost finalizate (…) iar în perioada de timp în care au fost lăsate nefinalizate sau nu au putut fi executate, unele dintre aceste elemente au suferit degradări.”, se precizează în acordul de mediu al MMAP.
Ministerul Mediului preconizează că CHE Nehoiaşu II ar putea fi pusă în funcţiune din anul 2029, după realizarea investiţiilor şi lucrărilor rămase neterminate.
„După finalizarea lucrărilor de construcţie, care sunt în derulare în prezent, în conformitate cu actele administrative deja emise, va urma punerea în funcţiune, cu condiţia obţinerii tuturor avizelor/autorizaţiilor legale necesare. În ceea ce priveşte gradul de realizare a barajului/amenajării la acest moment şi termenul estimat pentru punerea în funcţiune, facem următoarele precizări: Treapta Surduc-Nehoiaşu se află în curs de execuţie şi este amplasată pe râul Bâsca Mare în judeţele Covasna şi Buzău, realizând o cădere brută de 488 m. Puterea instalată a centralei Nehoiaşu II este de 55 MW. Stadiul de realizare al principalelor obiecte este următorul: aducţiunea principală: lucrări construcţii – 99%; Baraj Surduc – lucrări construcţii – 78%; CHE Nehoiaşu II – lucrări construcţii – 85%. Termenul estimat pentru punerea în funcţiune a CHE Nehoiaşu II este anul 2029”, a transmis, pentru Agerpres, MMAP.
În luna octombrie a anului trecut, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, s-a deplasat în comuna Gura Teghii din judeţul Buzău, unde a discutat cu localnicii pe tema continuării lucrărilor de construcţie a hidrocentralei Surduc. Aceştia au afişat mesaje precum „Barajul Surduc, pe hârtie energie, în realitate secetă şi o mare prostie”, „Nu furaţi râul Bâsca Mare. El este al comunităţii. Uniţi salvăm râul Bâsca Mare” sau „Apă deturnată, viaţă anulată. Barajul Surduc, Valea Bâscii secetă”. Deputatul USR de Buzău Marius Alecsandru, prezent la acel moment în localitatea Gura Teghii, a precizat recent pe pagina sa de Facebook că nu hidroenergia salvează România, ci investiţiile în sistemele de stocare.
„Insist de mai bine de un an de zile pe această idee, că nu hidroenergia salvează România, ci investiţiile în sistemele de stocare, o variantă care are o implementare rapidă fiind stocarea în bancuri de baterii. Bulgaria a făcut asta, a fost mai abilă decât multe alte ţări europene şi acum stă cel mai bine la acest aspect, noi fiind nevoiţi să vindem ieftin energie la prânz către ei şi să cumpărăm seara la un pret de 8-10 ori mai mare. Aceste minihidrocentrale aflate în discuţie pot fi destinate mai ales pentru rezolvarea dezechilibrelor din reţea, dar mă refer la cele care au acumulare, căci cele care nu au, cum este situaţia amenajării Surduc – Nehoiasu II, nu pot ajuta nici chiar la potabilizare. Din cauza debitelor de munte care sunt în continuă scădere ca medii anuale, din analizele pe care le-am făcut fiind o scădere de aproape 20% pe o perioadă de 5 ani, şi producţia pe hidro a ţării nu este wow”, a transmis deputatul Marius Alecsandru.
Acordul de mediu emis de MMAP prevede o serie de măsuri care fac trimitere la impactul asupra mediului înconjurător. În cuprinsul acestuia, specialiştii evidenţiază necesitatea realizării unei monitorizări corespunzătoare a factorilor de mediu care are rolul de a urmări efectele lucrărilor propuse, prin proiect atât pe durata execuţiei, cât şi în perioada post-implementare.
„Finalizarea obiectivului de investiţii ‘Amenajarea Hidroenergeţică Surduc-Siriu’ este necesară şi oportună din perspectiva contribuţiei lui directe la realizarea obiectivelor naţionale, regionale şi locale în domeniul politicilor de energie şi mediu, în acord cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Nerealizarea proiectului implică menţinerea structurilor existente care, fără anumite intervenţii, se vor degrada, cu implicaţii majore de natură socială şi de mediu; dezafectarea obiectivelor construite până în prezent nu poate fi acceptată având în vedere impactul major pe care aceasta le-ar avea asupra factorilor de mediu pe o perioadă îndelungată”, se mai arată în document.
Proiectul amenajării hidroenergetice Surduc-Siriu se desfăşoară în judeţele Buzău, Covasna şi Vrancea, pe râurile Buzău, Bâsca Mare, Bâsca Mică şi Zăbala şi a fost demarat în anul 1981.
Editor : A.P.
About the Author
