Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a vorbit la Digi24 despre riscul ca România să fie retrogradată la „junk” dacă nu adoptă noua lege a salarizării. El a adăugat că, în lipsa acestei legi, în anul electoral 2028 ar putea fi luate măsuri populiste care să nu aibă acoperire la buget. Pîslaru are și un mesaj pentru angajații din educație și sănătate: sumele prevăzute în actualul proiect al legii salarizării sunt „maximul pe care România și-l permite în acest moment”.
„Înțelegerea mea este că două dintre partide sunt de acord să susțină proiectul legii salarizării. Au înțeles responsabilitatea politică a momentului, care nu ține doar de jalonul din PNRR de 770 de milioane de euro, ci ține de faptul că, așa cum am văzut la ultima evaluare a agenției de rating Moody’s, acolo unde scrie secțiunea ce s-ar putea face ca să fie un upgrade al economiei, spune adoptarea legii salarizării unitare.
Practic, în acest moment există o corelație între reforma pe care o avem pe PNRR și predictibilitatea în finanțele publice pe care se așteaptă să vadă investitorii internaționali și, evident, agențiile de rating, pentru ca să se asigure că 2027 și mai ales 2028, an electoral, nu încep din nou populismele, adică tot ceea ce am făcut în ultima perioadă a guvernului Bolojan, de ajustare fiscală, cu costuri importante pe care românii le-au suportat – și asta recunosc de fiecare dată, că nu este o perioadă ușoară – dar tot acest efort ar putea fi irosit dacă începem din nou să intrăm într-o epocă în care se fac promisiuni nefondate”, a spus Pîslaru.
Întrebat care este riscul mai mare: să pierdem 770 de milioane de euro și să nu avem legea sau să avem o lege care să sară de bugetul pe care și-l poate permite România, ministrul interimar a spus: „Ceea ce am încercat să fac toată această perioadă este să asigur un echilibru între niște așteptări, în special în sectoarele de educație și sănătate, dar în general în administrația publică, care au fost cumva împinse de factorul politic din 2022-2024, pentru că acea lege a salarizării trebuia făcută de acum 4 ani și ea a fost amânată mai întâi din considerente de bătaie de cap, apoi a venit perioada electorală și n-au catadicsit cei de atunci să o pregătească și apoi după, bineînțeles, deși au avut ocazia, chiar și în guvernul Bolojan, au preferat, tot așa, să nu scoată niciun proiect ca să nu tensioneze relațiile pe care le au, preferențiale, cu sindicatele. Mă refer, bineînțeles, la acele partide care au aceste relații cu educația și sănătatea, mai ales PSD”.
„Dacă în acest moment intrăm din nou într-o zonă populistă, în care promiți bani pe care nu îi ai la buget și practic deviezi de la angajamentele pe care România le are – să ajungă înapoi la un deficit de 3%, la a putea avea disciplină minimală în finanțele publice – deci, o promisiune de genul ăsta și sărirea peste 12 miliarde de lei cu siguranță este mai rea decât orice fel de penalitate”, a continuat el.
Pîslaru spune că această posibilitate riscă să atragă retrogradarea ratingului de țară.
„Din acest punct de vedere, mesajele sunt foarte clare. Ministerul de Finanțe de-abia a reușit să îi convingă pe cei de la Moody’s, în 7 august, dacă nu mă înșel, de această situație și de atunci, practic, inclusiv Comisia Europeană și-a schimbat percepția despre modul în care se întâmplă lucrurile și care este importanța legii.
Iimpactul bugetar al legii salarizării a fost inițial estimat la 8 miliarde de lei, dar poate fi crescut la 12 miliarde de lei în cazul tăierii unor cheltuieli.
„Sunt lucruri pe care la nivel tehnic le-am discutat, evident, deci se poate, dar atenție mai degrabă spre 8 decât spre 12, ăsta este un lucru pe care ni l-a spus și Comisia Europeană. Iar pentru că toți suntem la acest capitol, aș vrea să clarific niște lucruri foarte importante”, a spus Pîslaru.
„Ce am încercat să fac în relația cu Comisia Europeană și cu Ministerul de Finanțe este să explorez orice modalitate prin care am putea eșalona, etapiza, crește bugetele, mai ales pentru educație și sănătate, știind că acolo există niște așteptări mari și că sunt sectoare importante pentru societate.
Și vă spun – și e bine să audă toți profesorii, toate cadrele medicale, că această valoare pe care o avem, de aproape jumătate, de aproape 6 miliarde de lei în bugetul pe care îl avem acuma, numai pentru cele două familii ocupaționale, educație și sănătate, este maximul pe care România și-l permite în acest moment”, a continuat el.
About the Author
