Rusia nu ar pune capăt războiului împotriva Ucrainei nici măcar dacă ar cuceri întregul Donbas, a declarat fostul trimis special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, într-un interviu acordat publicației Kyiv Independent, cu ocazia Zilei Independenței Ucrainei.
Kellogg a făcut aceste declarații în timpul celei de-a șasea vizite în Ucraina și a primei sale vizite de la părăsirea funcției. El s-a întâlnit cu președintele Volodymyr Zelensky și a fost informat cu privire la ultimele evoluții ale războiului.
Pentru Kellogg, problema centrală nu este cât teritoriu cucerește Rusia, ci dacă președintele rus Vladimir Putin s-ar mulțumi cu adevărat cu atât.
„El nu se oprește aici. Așa este Putin”, a spus Kellogg, comparând pretențiile teritoriale ale Moscovei cu cele ale Germaniei naziste asupra Cehoslovaciei înainte de cel de-al Doilea Război Mondial.
Kellogg invocă precedentul Cehoslovaciei
Kellogg a amintit de acordul încheiat de prim-ministrul britanic Neville Chamberlain cu Hitler privind Sudetenlandul în 1938.
„Adolf Hitler i-a spus lui Chamberlain: «Păi, vrem doar Sudetenlandul»”, a spus el. „La un an după ce Hitler a spus asta, Chamberlain s-a întors de la München și a declarat: «Pace în timpul nostru.»”
„La un an de la ziua în care s-a întors de la München, ne aflam în cel de-al Doilea Război Mondial. Și asta este îngrijorarea mea: că vom ajunge în cel de-al Treilea Război Mondial.”
Kellogg, un general de trei stele în rezervă al Armatei SUA, decorat cu numeroase distincții, și-a dat demisia din funcție la 31 decembrie 2025. De atunci, s-a alăturat America First Policy Institute, un think tank din Washington.
Întoarcerea sa la Kiev are loc într-un moment în care întrebările privind orientarea politicii SUA față de Rusia rămân esențiale pentru efortul de război al Ucrainei.
Ofițer de carieră ale cărui opinii despre Rusia s-au format în timpul Războiului Rece, Kellogg a susținut de mult timp o abordare de tipul „pace prin forță”.
Această poziție l-a transformat într-o figură de încredere la Kiev pe durata mandatului său în administrația Trump. Plecarea sa a fost întâmpinată cu îngrijorare în Ucraina, din cauza implicațiilor pe care le-ar putea avea asupra politicii Washingtonului față de Rusia și Ucraina.
Pe durata mandatului său, Kellogg a jucat un rol central în mai multe eforturi diplomatice delicate. El a condus negocierile privind acordul minier dintre SUA și Ucraina și a condamnat în repetate rânduri atacurile rusești asupra orașelor ucrainene în termeni neobișnuit de duri pentru un emisar al lui Trump.
„Putin ar putea opri războiul în cinci minute”
Acum, în afara administrației, Kellogg rămâne convins că Putin ar putea pune capăt războiului aproape imediat, dacă ar dori acest lucru.
„Putin ar putea opri războiul în cinci minute, dacă ar vrea”, a afirmat Kellogg, susținând că ambițiile liderului rus se extind mult dincolo de teritoriul pe care Rusia îl revendică în prezent în estul Ucrainei.
În viziunea lui Kellogg, acesta este motivul pentru care orice acord de pace trebuie evaluat nu doar în funcție de ceea ce se întâmplă astăzi pe câmpul de luptă, ci și de ceea ce ar putea încerca Moscova să facă în continuare.
Kellogg a susținut, de asemenea, că Ucraina ar trebui să considere victoria ca pe un proces pe termen lung, în loc să o măsoare pur și simplu prin teritoriul controlat de Kiev la încetarea luptelor.
El a dat ca exemplu ocupația sovietică a statelor baltice după cel de-al Doilea Război Mondial, arătând că controlul teritorial nu determină neapărat recunoașterea internațională.
Occidentul nu a recunoscut niciodată din punct de vedere juridic ocupația sovietică, a remarcat el, sugerând că, în mod similar, Crimeea ar putea rămâne recunoscută la nivel internațional ca teritoriu ucrainean chiar dacă Rusia continuă să o controleze.
„Crimeea mai face parte din Ucraina? Da, face parte din Ucraina”, a spus Kellogg.
„Așadar, trebuie să începi să te gândești la ce se va întâmpla peste cinci sau zece ani. Dacă privim situația de mâine, se va întâmpla asta mâine? Nu. Dar se va întâmpla, eventual, pe termen lung?”.
Ce spune despre summitul Trump-Putin din Alaska
Argumentul său reflectă, de asemenea, evaluarea sa privind summitul din Alaska dintre președintele SUA, Donald Trump, și Putin.
Kellogg a afirmat că Putin se aștepta ca Washingtonul să accepte concesii teritoriale din partea Ucrainei în regiunea Donețk. În schimb, a spus el, poziția SUA a rămas aceea că „Ucraina este ucraineană”.
„Chiar cred asta: Putin credea că va veni la acel summit cu garanția Statelor Unite că Ucraina va renunța la (Donbas). Asta nu s-a întâmplat”, a spus el.
„De fapt, ce s-a întâmplat a fost că a rămas un prânz pe masă. S-au urcat în avioane și au plecat acasă. Cred că ceea ce s-a întâmplat este că Putin a venit cu un set de așteptări, iar Statele Unite au spus, clar, că Ucraina este a ucrainienilor.”
O persoană familiarizată cu discuțiile din Alaska a declarat anterior pentru Kyiv Independent că Moscova a cerut Washingtonului să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a se retrage din Donbas, care include atât regiunile Luhansk, cât și Donetsk.
Mai târziu, în noiembrie, Washingtonul și Rusia au elaborat un plan de pace în 28 de puncte, care prevedea ca Ucraina să cedeze întreaga regiune estică a Donbasului — atât zonele ocupate de Rusia, cât și părțile încă controlate de trupele ucrainene.
Conform planului, forțele ucrainene s-ar retrage din aceste zone rămase, care ar fi apoi desemnate drept zonă demilitarizată.
Întâlnirea din Alaska, însă, potrivit relatărilor lui Kellogg, nu a reușit să ofere ceea ce Putin se aștepta de la Washington. Iar acest lucru, susține el, este important deoarece pretențiile teritoriale ale Moscovei trebuie evaluate în raport cu ceea ce Rusia poate captura efectiv pe câmpul de luptă.
„Dacă Putin vrea Donețkul, atunci să lupte pentru asta”
Kellogg a lăudat, de asemenea, capacitățile militare ale Ucrainei și sprijinul continuu din partea Occidentului, comparând rezistența Ucrainei cu lupta Marii Britanii împotriva Germaniei naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Mesajul său a fost că aliații Ucrainei trebuie să fie pregătiți pentru o luptă îndelungată, în loc să permită Moscovei să dicteze condițiile unui acord de pace doar pentru că războiul se prelungește de ani de zile.
„Am mari speranțe că Putin începe să se simtă frustrat de această situație”, a spus Kellogg. „Așa cum i-am spus președintelui Trump, dacă Putin vrea restul regiunii Donețk, atunci să lupte pentru asta.”
Pentru Kellogg, pierderile suferite de Rusia pe câmpul de luptă sunt, de asemenea, o dovadă că războiul lui Putin nu a produs rezultatele pe care Moscova le aștepta.
El a sugerat chiar că amploarea pierderilor rusești ar putea crea riscuri politice pentru Putin în interiorul Rusiei.
„Cred că are o problemă. Da. Problema este: oare va cădea de la fereastra unui bloc de 73 de etaje pentru că a sacrificat atât de mult?”
Kellogg a estimat pierderile Rusiei la între 1,2 milioane și 1,4 milioane de morți, comparându-le cu pierderile Uniunii Sovietice din timpul războiului din Afganistan.
„Uniunea Sovietică a pierdut 18.000 de soldați în Afganistan și s-a retras. Putin nu a cucerit Kievul, nu a cucerit Harkovul, nu a cucerit Odesa și nu a traversat râul Dnipro.”
Acest lucru îl conduce pe Kellogg la o concluzie care diferă radical de ideea că Putin câștigă în mod constant războiul.
„Sunt mulți oameni care au afirmat că Putin are succes. Eu nu cred asta. Cred că nu are succes. Se află în mâinile Ucrainei.”
Editor : Ana Petrescu
About the Author
