Un videoclip în care un ciclist ucrainean este urmărit de o dronă rusă și aparent ucis a reaprins acuzațiile privind atacurile deliberate asupra civililor. Experții spun că astfel de incidente se produc de aproximativ doi ani și s-au extins în mai multe regiuni ale Ucrainei. Comisia internațională independentă de anchetă a ONU pentru Ucraina a denunțat practica drept o posibilă crimă de război și a avertizat asupra consecințelor sale asupra populației civile, anunță France24.
Un videoclip publicat vineri pe un canal oficial al armatei ruse a stârnit indignare după ce a surprins o dronă urmărind un ciclist ucrainean pe un drum din districtul Kramatorsk, în regiunea Donețk.
În imagini, tânărul observă drona care se apropie și încearcă să scape, mai întâi pedalând în sens opus, apoi abandonând bicicleta și fugind. Înregistrarea se oprește înaintea momentului impactului, însă descrierea postării susținea că militarii ruși au eliminat un presupus „combatant inamic”.
Ciclistul era însă îmbrăcat în haine civile și nu putea fi văzut înarmat. Canalul independent rus Astra a acuzat armata rusă că încearcă să prezinte un civil neînarmat drept combatant ucrainean.
Videoclipul a fost distribuit masiv pe rețelele sociale, inclusiv de critici ai Kremlinului, înainte ca postarea originală să fie ștearsă la mai puțin de 48 de ore de la publicare.
„Nu este un incident izolat”
Cazul nu este singular. Ucrainenii au ajuns să folosească expresia „safariuri umane” pentru a descrie atacurile în care dronele rusești urmăresc și lovesc persoane aflate în zone civile.
Olga Tokariuk, specialistă în Ucraina la think-tank-ul britanic Chatham House, spune că astfel de atacuri se produc de aproximativ doi ani.
„Pe de o parte, mă bucur foarte mult că se acordă mai multă atenție acestui subiect. Pe de altă parte, nu este ceva nou. Se întâmplă de doi ani. Iar impunitatea de care se bucură Rusia pentru aceste atacuri înseamnă pur și simplu că le poate continua”, a declarat ea.
Potrivit experților citați, practica a devenit evidentă în vara anului 2024, în Herson, oraș aflat pe malul râului Dnipro și recucerit de armata ucraineană la sfârșitul anului 2022.
Will Kingston-Cox, specialist în Rusia și războiul din Ucraina, afirmă că ceea ce au fost inițial incidente izolate s-a transformat într-o practică mult mai extinsă.
„Hersonul din 2024 a reprezentat momentul în care incidentele izolate s-au transformat într-o campanie susținută. Inițial, mici quadcopter-uri urmăreau persoane și vehicule și aruncau explozivi. De atunci, am observat că dronele de impact FPV au extins această practică atât ca amploare, cât și ca frecvență și acoperire geografică”, a spus Kingston-Cox.
Printre țintele documentate se numără pietoni, bicicliști, autoturisme, autobuze, ambulanțe și membri ai echipelor de salvare.
Civilii trăiesc într-o stare permanentă de teamă
În Herson, unde pozițiile rusești de pe malul opus al râului permit utilizarea dronelor cu rază scurtă de acțiune, locuitorii au relatat că încearcă să își adapteze viața de zi cu zi pentru a evita să devină ținte.
Tokariuk spune că oamenii au ajuns să iasă din case doar în condiții meteorologice nefavorabile, deoarece ploaia, ceața și ninsoarea pot îngreuna operarea dronelor.
„De asemenea, îmi spuneau că conduceau cu viteză foarte mare, deoarece asta îți maximizează șansele de supraviețuire dacă ești vânat de o dronă. Oamenii nu-și puneau centurile de siguranță când conduceau, pentru că acele câteva secunde sunt extrem de prețioase atunci când văd o dronă planând deasupra mașinii lor, gata să-i lovească, și trebuie să iasă din mașină foarte repede”, a relatat ea.
Comisia internațională independentă de anchetă a ONU privind Ucraina a condamnat aceste atacuri, considerând că țintirea deliberată a civililor poate constitui o crimă de război. Comisia a avertizat, de asemenea, că utilizarea sistematică a acestor atacuri ar putea avea legătură cu transferuri forțate de populație și, prin urmare, să ridice suspiciuni privind crime împotriva umanității.
Potrivit datelor comisiei, începând de la sfârșitul anului 2024, aproximativ 150 de civili au fost uciși, iar alte câteva sute au fost răniți în regiunea Herson în urma atacurilor cu drone cu rază scurtă de acțiune.
Ivan Klyszcz, specialist în Rusia la Centrul de Apărare și Securitate din Tallinn, spune că atacurile au un efect direct asupra vieții de zi cu zi a populației.
„Ei vizează cu precizie nu doar civilii în viața lor de zi cu zi, ci și spitalele, magazinele și lucrurile de bază care susțin viața cotidiană a oamenilor. Așadar, există cu siguranță o presiune asupra populației civile, iar acest lucru duce inevitabil la strămutarea oamenilor”, a declarat acesta.
Atacurile s-au extins și în alte regiuni
Herson rămâne una dintre principalele zone afectate, însă incidente similare au fost raportate și în alte regiuni ale Ucrainei, inclusiv în Sumî și Harkov.
Veronika Hinman, specialistă în războiul din Ucraina la Universitatea din Portsmouth, spune că amploarea fenomenului face dificilă considerarea acestor atacuri drept simple acțiuni individuale ale unor soldați.
„Am încercat să mă gândesc dacă ar putea fi vorba doar de un incident izolat, dacă am putea considera acești operatori de drone drept «mere stricate» sau soldați rebeli care acționează independent – sau dacă, analizând compania în sine, aceștia sunt rămășițele unei miliții informale integrate ulterior în forțele ruse. Dar nu, nu pare deloc așa ceva. Nu este un incident izolat”, a afirmat Hinman.
Ea consideră că dronele pot fi folosite și ca instrument de antrenament pentru operatorii ruși, întrucât civilii reprezintă ținte mai ușor de identificat și urmărit decât militarii aflați pe câmpul de luptă.
„Civilii nu sunt protejați. Sunt ținte ușoare din cauza hainelor pe care le poartă, spre deosebire de soldații de pe câmpul de luptă”, a spus cercetătoarea.
Videoclipurile, folosite și pentru propagandă
Publicarea imaginilor cu atacuri cu drone ar putea avea și un scop propagandistic. Potrivit experților, astfel de materiale pot fi folosite pentru a demonstra eficiența dronelor și pentru a încuraja donațiile destinate achiziționării de echipamente pentru front.
În cazul videoclipului cu ciclistul din Kramatorsk, însă, prezentarea victimei drept „combatant inamic” ar putea avea efectul opus celui urmărit.
„Această discrepanță a transformat videoclipul atât într-un risc propagandistic, cât și într-o probă potențial importantă”, a declarat Kingston-Cox.
El consideră că ștergerea materialului ar putea fi legată de consecințele juridice și de impactul asupra imaginii armatei ruse.
Olga Tokariuk nu crede însă că scandalul provocat de acest caz va determina armata rusă să renunțe la folosirea dronelor împotriva civililor.
„Aceste drone sunt ieftine de operat – zboară pe distanțele de care au nevoie. În acele regiuni de frontieră se folosesc drone pentru că funcționează. Asta îi ține cu adevărat pe civili în teroare. Îi face pe oameni să fugă”, a spus ea.
Specialista avertizează că lipsa unor consecințe pentru atacurile asupra civililor poate încuraja și alți actori să recurgă la aceeași metodă. „Este foarte ușor de reprodus în alte părți. Iar civilii sunt complet lipsiți de apărare în fața acestui fenomen”, a avertizat Tokariuk.
Editor : C.A.
About the Author
