Ucraina se confruntă cu un deficit de finanțare de 23 de miliarde de euro pentru susținerea efortului de război, iar președintele Volodimir Zelenski cere Uniunii Europene să accelereze acordarea unei părți din împrumutul de 90 de miliarde de euro destinat Kievului. Bruxellesul se teme însă că devansarea banilor prevăzuți pentru 2027 ar putea destabiliza planul de finanțare convenit pentru următorii doi ani, arată Euronews.
Deficitul bugetar tot mai mare al Ucrainei pune Uniunea Europeană într-o situație dificilă, în condițiile în care blocul comunitar se vede nevoit să suporte o parte tot mai importantă din costurile sprijinirii Kievului.
Problema a ajuns în prim-plan luni, în cadrul reuniunii „Coaliției celor dispuși”, organizată la Kiev cu ocazia celei de-a 35-a aniversări a Zilei Independenței Ucrainei.
Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ministerul Apărării se confruntă cu un deficit de finanțare de 27 de miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 23,1 miliarde de euro. Banii sunt necesari pentru menținerea efortului de război și pentru acoperirea cheltuielilor legate de personal, sprijin social și achizițiile de armament.
Deficitul nu este însă rezultatul unor cheltuieli neprevăzute. Ucraina a folosit deja fondurile alocate pentru a doua jumătate a anului pentru a acoperi costurile din primele șase luni.
Din suma solicitată, aproximativ 6 miliarde de euro reprezintă plăți în avans pentru livrări de armament programate la începutul anului 2027.
Zelenski a avertizat că acoperirea deficitului este esențială pentru capacitatea Ucrainei de a continua atacurile în profunzimea teritoriului rus și de a menține presiunea militară asupra Moscovei. „Avem nevoie de mai mulți bani, mult mai mulți”, a spus președintele ucrainean.
Potrivit lui Zelenski, menținerea capacității de a efectua lovituri asupra unor ținte aflate în interiorul Rusiei este importantă pentru ca Ucraina să rămână „competitivă în ceea ce privește numărul de lovituri profunde” și să „le provoace suferință”, sporind astfel presiunea asupra președintelui Vladimir Putin pentru a începe negocieri de pace substanțiale.
Zelenski cere anticiparea banilor europeni
Soluția propusă de președintele ucrainean este ca Uniunea Europeană să înainteze o parte din împrumutul de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei.
Bruxellesul a împărțit acest sprijin în două tranșe de câte 45 de miliarde de euro, aferente anilor 2026 și 2027. Propunerea lui Zelenski ar presupune anticiparea unei părți din finanțarea prevăzută pentru anul viitor, astfel încât banii să poată fi utilizați pentru acoperirea deficitului din acest an, împreună cu contribuțiile celorlalți aliați ai Kievului.
Comisia Europeană a avut însă o reacție prudentă. „Nu ni s-a comunicat încă oficial, pe canale bilaterale, că există această intenție de a anticipa finanțarea”, a declarat marți un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Oficialul a precizat că Bruxellesul este pregătit să analizeze solicitarea Kievului, dar că, deocamdată, este în vigoare calendarul stabilit.
„Suntem pregătiți să venim în întâmpinarea solicitărilor în cea mai mare măsură posibilă, dar, repet, deocamdată acesta este planul pe care l-am pus în aplicare. Discuțiile cu Ucraina continuă și vom analiza operațiunile viitoare pe această bază”, a spus purtătorul de cuvânt.
Bruxellesul a alocat deja miliarde de euro
Până în prezent, Uniunea Europeană a acordat Ucrainei 3,2 miliarde de euro sub formă de sprijin bugetar și 8,35 miliarde de euro pentru ajutor militar. În total, au fost alocate 22 de miliarde de euro pentru achiziții de armament, inclusiv avioane de vânătoare și drone.
Fondurile nu sunt însă disponibile automat. Pentru ca acestea să poată fi utilizate, Kievul trebuie să prezinte contractele de apărare, care sunt apoi verificate.
Procesul poate fi întârziat de erori în documentație sau de modificări de ultim moment. Alte aproximativ 6 miliarde de euro rămân deocamdată nealocate.
În același timp, aproape 14 miliarde de euro sub formă de asistență bugetară sunt încă în așteptare. Unele dintre plăți sunt condiționate de îndeplinirea unor reforme.
În ultimele luni, parlamentul ucrainean a încetinit adoptarea unor proiecte de lege considerate esențiale, ceea ce a provocat îngrijorare la Bruxelles.
Comisia Europeană afirmă că este pregătită să accelereze plățile în cursul acestui an, însă în limita plafonului de 45 de miliarde de euro stabilit pentru 2026.
Apărarea aeriană, o prioritate urgentă
Una dintre cele mai mari urgențe este reprezentată de sistemele de apărare aeriană. Ucraina are nevoie de acestea pentru a contracara atacurile rusești cu rachete, inclusiv cele balistice, care continuă să lovească orașele și infrastructura ucraineană.
„În următoarele câteva săptămâni, vom fi foarte ocupați pe frontul apărării, deoarece știm ce este în joc”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.
„Știm că există o urgență incredibilă și, în consecință, ne accelerăm operațiunile”, a adăugat oficialul.
Problema este însă că o eventuală accelerare a finanțării nu înseamnă doar o decizie administrativă. Ea poate avea consecințe asupra întregului mecanism financiar convenit de liderii europeni.
De ce se teme Bruxellesul
În privat, oficialii europeni analizează dacă anticiparea unei părți din împrumut este posibilă și dacă este o soluție dezirabilă. Modificarea calendarului ar necesita amendamente juridice la planul inițial și ar obliga Comisia Europeană să își ajusteze propriul program de împrumuturi.
Există însă și un risc politic. Cei 27 de lideri ai Uniunii Europene au convenit asupra împrumutului extraordinar tocmai pentru a asigura Ucrainei o finanțare stabilă pe parcursul anilor 2026 și 2027, până la intrarea în vigoare a următorului buget pe termen lung al blocului comunitar, în 2028.
Anticiparea unei părți din banii prevăzuți pentru 2027 ar putea lăsa Ucraina cu un nou deficit de finanțare mai târziu în acel an.
Iar la Bruxelles există puține motive să se creadă că nevoile Kievului vor fi mai mici în 2027. Dimpotrivă, oficialii europeni se pregătesc pentru posibilitatea ca Moscova să își intensifice atacurile.
În plus, obținerea acordului liderilor europeni pentru o nouă linie de credit în 2027 ar putea fi extrem de dificilă, mai ales într-un an electoral în mai multe state membre.
Astfel, ceea ce pentru Kiev reprezintă o nevoie financiară imediată ar putea crea pentru UE o problemă bugetară și politică pe termen mai lung.
Zelenski cere mai mult ajutor de la aliați
Una dintre soluțiile discutate este ca ceilalți aliați occidentali ai Ucrainei să contribuie mai mult la acoperirea deficitului. Oficialii europeni reclamă însă faptul că, în afară de Regatul Unit și Norvegia, ceilalți parteneri nu au oferit atât de mult sprijin pe cât se aștepta.
În consecință, o parte tot mai mare a poverii financiare a războiului este transferată către Uniunea Europeană.
Situația este cu atât mai complicată cu cât sprijinul financiar din partea Statelor Unite, care în trecut era unul dintre principalele surse de finanțare pentru Ucraina, s-a oprit efectiv.
Pentru Bruxelles, problema nu mai este doar cât de mult poate ajuta Ucraina, ci și cât timp poate susține acest efort fără ca statele membre să fie nevoite să accepte noi costuri.
Planul B și activele rusești înghețate
La reuniunea de luni a „Coaliției celor dispuși”, Zelenski a readus în discuție și o variantă mult mai ambițioasă: utilizarea activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei pentru finanțarea Ucrainei.
Uniunea Europeană deține active rusești în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro, cea mai mare parte fiind păstrată în Belgia.
„Indiferent unde se află aceste active, trebuie să găsim o modalitate echitabilă de a le utiliza pentru a ne proteja împotriva războiului pornit de Rusia”, a declarat Zelenski.
Activele rusești reprezentau inițial ceea ce putea fi considerat Planul A al Comisiei Europene pentru finanțarea Ucrainei în 2026 și 2027. Planul a fost însă blocat în decembrie anul trecut, în principal din cauza opoziției Belgiei.
Cei 27 de lideri europeni au recurs în cele din urmă la Planul B: împrumuturi comune ale UE, care să susțină împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei.
În pofida eșecului primei variante, mai multe state membre continuă să creadă că activele rusești înghețate reprezintă soluția pe termen lung și sunt pregătite să readucă subiectul pe agenda europeană.
Premierul Letoniei, Andris Kulbergs, a susținut public această variantă, alături de Zelenski.
„Trebuie să fim de acord să folosim activele rusești înghețate, nu banii cetățenilor UE, ci banii rușilor înghețați, pentru a achita această factură”, a declarat el.
„Factura este foarte mare. Este vorba de o sumă uriașă care trebuie plătită. De ce trebuie cetățenii europeni să plătească întreaga factură? Este vorba de bani ruși”, a adăugat premierul leton.
Belgia se opune în continuare
Utilizarea activelor rusești rămâne însă una dintre cele mai controversate probleme din Uniunea Europeană. Belgia continuă să ceară măsuri de solidaritate și garanții de amploare înainte de a susține orice demers în această direcție.
Problema este legată în special de Euroclear, instituția financiară cu sediul în Belgia care păstrează cea mai mare parte a activelor rusești înghețate.
Euroclear se confruntă deja cu acțiuni în justiție intentate de Rusia, iar autoritățile belgiene se tem de consecințele financiare și juridice ale unei eventuale confiscări sau utilizări a acestor fonduri.
Un înalt oficial al UE a transmis că, cel puțin deocamdată, nu vede suficiente elemente pentru reluarea planului.
„Privind înapoi la anul trecut, nu văd în acest moment nicio dorință de a redeschide această chestiune. Obstacolele și rezervele unor state membre nu s-au schimbat”, a declarat oficialul. „Vom trece peste acest obstacol când vom ajunge acolo”, a adăugat acesta.
Pentru moment, Ucraina are nevoie de bani înainte ca planurile financiare europene să poată fi ajustate. Zelenski cere accelerarea finanțării, în timp ce Bruxellesul încearcă să găsească un echilibru între nevoile urgente ale Kievului și promisiunea de a-i asigura o finanțare stabilă până în 2027.
Problema este că, dacă fondurile sunt devansate acum, Ucraina ar putea avea nevoie de o nouă soluție financiară exact într-un moment în care sprijinul occidental ar putea deveni și mai dificil de obținut.
Editor : C.A.
About the Author
