România pierde peste 700 de milioane de euro din PNRR după ce partidele nu au ajuns la un acord asupra noii legi a salarizării, însă eșecul are consecințe mai ample decât ratarea banilor europeni, a declarat la Digi24 Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului interimar Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, statul ratează și ocazia de a corecta inechitățile salariale din sectorul public, iar blocajul politic poate cântări în evaluările agențiilor de rating.
Noua lege a salarizării reprezenta un jalon din PNRR de care era legată o sumă de aproximativ 770 de milioane de euro. Partidele nu au reușit însă să ajungă la un acord asupra proiectului.
„În primul rând, pierdem niște bani și nu este deloc o sumă mică. Avem 700 și ceva de milioane de euro atașate acestui jalon. Din păcate, acești bani sunt pierduți. Cred că mai importantă decât partea financiară era partea legată de restabilirea unei echități în salarizarea din sectorul public și a unei predictibilități cu privire la salarizare. Legea aceasta a salarizării asta vrea să facă: să așeze un pic, să pună într-o anumită ordine salariile în sectorul public și să dea și o predictibilitate pentru anii următori cu privire la salarizarea pe care cei din sectorul public o vor avea. Dar, din păcate, s-a pierdut această oportunitate și probabil că faptul că nu există un angajament politic pentru această lege a fost factorul decisiv”, a explicat acesta.
Legea ar fi majorat cu 12 miliarde de lei cheltuielile salariale
Ionuț Dumitru a spus că proiectul ar fi presupus un efort bugetar suplimentar de aproximativ 12 miliarde de lei în anul următor. În prezent, cheltuielile statului cu salariile din sectorul public sunt estimate la 160-170 de miliarde de lei.
Cei mai mulți angajați ar fi primit venituri mai mari, fără ca salariile altor bugetari să fie reduse, potrivit asigurărilor oferite în timpul negocierilor.
„Cea mai mare parte a salariaților din sectorul public ar fi avut creșteri, iar nimeni nu ar fi avut scăderi. Acestea au fost asigurările care s-au dat permanent. Și, cu toate acestea, legea aceasta a fost foarte criticată și foarte aspru evaluată, în special de sindicate și de partidele politice. Mi-e greu să găsesc o motivație rațională. Presiunea pe buget nu ar fi fost semnificativă pentru că, încă o dată, ca procent din PIB ar fi rămas în aceeași anvelopă salarială, pentru că avem o dinamică pozitivă a PIB-ului nominal. Dar, cu toate acestea, deși efortul bugetar ar fi fost mai mare, sindicatele au respins-o și a fost foarte disputată această lege și în spațiul politic. Încă o dată, mi-e greu să găsesc motivații raționale”, a afirmat acesta.
Impactul asupra deficitului nu poate fi estimat deocamdată
Pierderea fondurilor europene poate pune o presiune suplimentară asupra bugetului, dacă statul va decide să continue din resurse proprii proiectele care urmau să fie finanțate prin granturile din PNRR.
„Pot fi implicații asupra deficitului bugetar, pentru că, dacă ne gândim la granturile din PNRR, sunt proiecte care, fiind finanțate din granturi, dacă pierdem o parte din acești bani, evident că trebuie finanțate din resurse publice locale. Adică vom avea și un impact bugetar, pe care este greu să-l estimăm în momentul de față”, a explicat Ionuț Dumitru.
Dimensiunea totală a pierderilor va putea fi stabilită după ce va fi cunoscut numărul proiectelor finalizate și recepționate până la expirarea termenului din PNRR.
„Trebuie văzut care este gradul de finalizare, câte proiecte vor fi finalizate și câte nu, câte dintre jaloane le-am bifat și câte nu și ce bani mai putem să luăm pe ultima sută de metri. În momentul acesta nu am o cifră să vă spun”, a mai spus acesta.
În pofida fondurilor care nu vor mai fi accesate, Ionuț Dumitru consideră că PNRR nu poate fi descris în ansamblu drept un eșec, deoarece România a primit deja mai multe miliarde de euro, inclusiv fonduri nerambursabile.
„Nu a fost un eșec, pentru că au venit niște miliarde, miliarde bune în România, mare parte bani nerambursabili. Nu poți să spui că a fost un eșec. Sigur, dacă privești din perspectiva pierderii unei oportunități de a lua mai mulți bani, poți să spui. Dar, dacă tragi linie, a fost pe plus pentru România din orice punct de vedere. Că am fi putut trage mai mulți bani, aceasta este o altă discuție”, a declarat economistul.
„Riscul de reducere a ratingului există în continuare”
Blocajul politic din jurul legii salarizării și lipsa unui guvern cu puteri depline pot ridica semne de întrebare în rândul agențiilor de rating cu privire la continuarea reducerii deficitului, a avertizat Ionuț Dumitru.
Acesta a amintit că România și-a redus deficitul bugetar de la peste 9% din PIB și a început procesul de consolidare fiscală, însă mai are de parcurs o parte dificilă a drumului până la atingerea țintei de 3%.
„Suntem la jumătatea drumului, cumva. Mai avem de parcurs până la 3% din PIB deficit bugetar un drum destul de provocator în anii următori. În contextul în care nu ai un guvern cu puteri depline și nu pare să fie un angajament foarte ferm pentru consolidare bugetară, agențiile de rating văd riscul să avem pași pe loc sau chiar pași înapoi în anii următori. Sunt convins că și aceste discuții pe legea salarizării cântăresc destul de mult în evaluarea agențiilor de rating. Din perspectiva unui analist, când vezi că sunt atâtea discuții politice și atâtea frământări sociale pe o lege care nu reduce nimic, ci, din contră, aduce un efort bugetar suplimentar de 12 miliarde de lei, îți pui întrebări legate de angajamentul politic pentru anii următori și de implementarea măsurilor necesare pentru continuarea consolidării fiscale. Îți arată că acolo este o problemă”, a concluzionat pentru Digi24.ro Ionuț Dumitru, consilierul onorific al premierului interimar Ilie Bolojan.
Editor : A.D.
About the Author
