Legea salarizării unitare poate fi reexaminată în următoarele luni și inclusă în proiectul de buget pentru 2027, chiar dacă România pierde cele 770 de milioane de euro asociate jalonului din PNRR, a declarat la Digi24 Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Acesta susține că lipsa banilor nu va avea un impact „devastator” asupra bugetului din acest an, însă blocajul negocierilor arată probleme de guvernanță și poate ridica semne de întrebare în rândul investitorilor.
Dăianu a explicat că prima prioritate a Guvernului Ilie Bolojan a fost adoptarea măsurilor de corecție fiscal-bugetară, urmată de îndeplinirea angajamentelor din PNRR. Reforma salarizării a fost însă subestimată, deși presupunea negocieri complexe și avea efecte sociale, economice și politice majore.
„Este eșecul unui proces. Eu cred că, așa cum s-a întâmplat de la debutul intrării în funcție a Guvernului Ilie Bolojan, prioritizarea era esențială. Ce conta în primul rând era pachetul de măsuri de corecție fiscal-bugetară, deci ajustarea bugetară. În pofida controverselor foarte mari și a pachetelor de măsuri alternative evocate, s-a mers în direcția bună, iar pachetul a făcut ceea ce era posibil în condițiile date. A doua prioritate era PNRR-ul. Dar aici, ceea ce s-a subestimat a fost legea salarizării unitare. Nu este vorba despre a construi un proiect de infrastructură sau un spital. Este o reformă a salarizării în România, care are implicații mari sociale, economice și politice. Ar fi trebuit de la început să i se acorde atenție, nu numai în ultima perioadă. Nu spun că eșecul era anunțat, scris pe perete, dar exista o mare probabilitate să se ajungă la acest eșec”, a explicat acesta.
Legea salarizării „nu trebuie să fie înmormântată”
Cele 770 de milioane de euro aferente jalonului fuseseră incluse în construcția bugetară, dar pierderea lor nu înseamnă că reforma salarizării trebuie abandonată. Dăianu susține că discuțiile pot fi reluate, astfel încât proiectul să fie adoptat și integrat în bugetul pentru anul viitor.
„Se pierde un volum important de resurse, 770 de milioane de euro, care au făcut parte din construcția bugetului și acum nu vor mai fi. Dar legea salarizării unitare nu trebuie să fie înmormântată. Proiectul poate fi reexaminat în următoarele luni și, dacă se va lucra cu râvnă și cu onestitate, deși văd acest război care nu se mai termină, este posibil să avem o lege a salarizării unitare care să fie inclusă în proiectul de buget pe 2027”, a afirmat președintele Consiliului Fiscal.
Principala miză a legii nu era doar accesarea fondurilor europene. Reforma trebuia să corecteze inechitățile din sistemul public și să stabilească reguli predictibile pentru evoluția salariilor în anii următori.
În lipsa unui asemenea cadru, presiunile sociale se pot transforma în decizii politice privind majorarea veniturilor anumitor categorii de bugetari. Aceste creșteri determină ulterior și alte grupuri profesionale să formuleze cereri similare, în special în perioadele electorale.
„Legea salarizării unitare nu înseamnă numai aceste 770 de milioane de euro. Dincolo de corectarea unor inechități și nedreptăți în sistemul de salarizare, ar permite o predictibilitate în anii care vin. Așa cum este acum, presiunile sociale, devenite presiuni politice, pot să conducă la salturi în salariile unor bugetari, care să aibă efecte de demonstrație, iar alte grupuri ocupaționale să pună presiune. Această situație s-a văzut mai ales în anii electorali”, a mai spus Dăianu.
Acesta a subliniat că predictibilitatea cheltuielilor salariale este mai importantă pentru buget decât suma asociată jalonului: „Este mult mai important acest conținut al legii salarizării unitare, de a asigura o anumită predictibilitate evoluției salariilor din România, decât suma în sine de 770 de milioane de euro”.
Pierderea banilor, susține Dăianu, nu va destabiliza bugetul din acest an, în condițiile în care execuția bugetară a fost mai bună și există o rezervă care poate absorbi impactul.
„Nu este devastator acest eșec parțial pentru execuția bugetară în acest an. Există și o rezervă din execuția mai bună a bugetului, asumând că nu va exista un derapaj. Nu văd cum să existe un derapaj, în afară de cazul în care instalarea unui nou guvern va fi însoțită de măsuri aiuritoare, care să pună în discuție chiar procesul de consolidare fiscal-bugetară. Și nu cred că se va întâmpla”, a declarat acesta.
„România are nevoie de un guvern”
Dăianu a descris ratarea jalonului drept un eșec al procesului de negociere dintre principalele partide. Acesta a avertizat că liderii politici trebuie să depășească animozitățile într-un moment în care România se confruntă cu atacuri hibride și cu o deteriorare a situației de securitate.
„Ostilitatea Federației Ruse față de lumea occidentală este în creștere. Suntem într-un război hibrid în care este angrenată și România, pentru că România suportă aceste atacuri hibride. Toate acestea scot în relief chestiunea de securitate. Eu înțeleg că unii sunt mai puțin responsabili pentru acest eșec. Dar când o țară este atacată prin metode hibride, dacă nu înțelegem că securitatea României primează în fața a orice altceva, înseamnă că nu au statură de oameni de stat. Nu sunt oameni de stat. România are nevoie de un guvern. Acest eșec parțial cu legea salarizării unitare arată un fel de impotență instituțională. Guvernanța publică în România oricum va avea de suferit. Guvernele vor fi mai fragile”, a avertizat Dăianu.
Agențiile de rating și investitorii, spune el, urmăresc dacă România va continua consolidarea fiscal-bugetară după 2026, în condițiile în care deficitul de aproximativ 6% din PIB rămâne ridicat.
„Nu numai agențiile de rating, dar și cei care ne finanțează și ne refinanțează își pun întrebarea: ce se va întâmpla cu România? Va putea să continue după 2026 consolidarea fiscal-bugetară? Pentru că un deficit bugetar de 6% este încă foarte ridicat. Ai putea spune că și Ungaria, și Polonia vor avea în acest an deficite bugetare de peste 7%. Este adevărat. Dar și Ungaria, și Polonia au deficite externe, deficite de cont curent, considerabil inferioare celui al României. Noi ne împrumutăm pe piețele externe. Avem de purtat un război cu slăbiciunile pe care le-am avut și pe care le avem, cu populismul și demagogia și cu incapacitatea unora de a înțelege că lumea este foarte urâtă și că va trebui să alocăm mai mult pentru apărare. Angajamentul este să ajungem la 5% din PIB. Dacă terminăm bine cu execuția bugetară în acest an, am avea un deficit de 6%. Trebuie, în ultimă instanță, să existe o înțelegere. Sfătuitorii economici ai liderilor, împreună cu domnul Radu Burnete din partea Cotroceniului, trebuie să stea împreună, să pună lucrurile cap la cap și să ajungă la o rezolvare care să permită validarea de către liderii politici și de către Parlament a acestei legi și includerea ei în proiectul de buget pe 2027”, a explicat președintele Consiliului Fiscal.
În același timp, Dăianu a respins scenariile potrivit cărora ratarea jalonului ar provoca un dezastru economic.
„Dacă nu se va întâmpla, nu înseamnă că va fi un dezastru în România. Deja sunt imagini catastrofiste, că România se prăbușește, și toți fac fel de fel de profeții. Ce vom face? Vom isteriza cetățenii României”, a concluzionat acesta.
Editor : A.D.
About the Author
