România a alocat doar 2,97% din PIB pentru educație în 2023 și ocupă ultimul loc din Uniunea Europeană, arată datele comparative la nivel comunitar. Discrepanța este majoră față de media UE de 4,65% și de liderul clasamentului, Suedia, care a direcționat 6,8% din PIB către acest sector, transmite Euronews.
Situația scoate la iveală o criză structurală profundă, caracterizată prin subfinanțare cronică și o gestionare ineficientă a fondurilor disponibile.
Raportarea strictă la procentul din PIB ascunde diferențe și mai mari privind puterea reală de cumpărare investită în fiecare elev, exprimată în standarde ale puterii de cumpărare (PPS). În timp ce Luxemburg a ajuns la un nivel de 18.422 PPS per elev, Bulgaria a înregistrat 3.097 PPS. România este afectată pe ambele planuri: combină o cotă redusă cu un PIB moderat, fapt ce coboară cheltuiala per elev la o valoare critică pentru acoperirea cerințelor de bază.
Deși resursele financiare nu garantează automat performanța, lipsa lor accentuată restrânge posibilitățile de redresare. Rezultatele testelor PISA indică faptul că o treime dintre elevii din Uniunea Europeană nu ating nivelul minim de competență la matematică și citire. Dacă state precum Estonia și Danemarca țin analfabetismul funcțional sub pragul de 20%, iar Letonia obține rezultate peste media comunitară cu bugete restrânse, România raportează în continuare ponderi alarmante de elevi fără competențe elementare.
Decalaje socio-economice și declinul fondurilor pentru cercetare
Discrepanțele socio-economice accentuează aceste dificultăți la nivelul întregului bloc european, unde elevii din medii defavorizate au o rată de eșec de 48% la matematică, comparativ cu 11% în cazul celor favorizați, un dezechilibru vizibil în special în mediul rural din România. În acest context, scăderea demografică prognozată până în 2030 reprezintă o oportunitate strategică, deoarece păstrarea actualelor bugete ar majora automat suma alocată fiecărui elev.
Totuși, eficiența depinde de direcționarea banilor spre modernizarea programelor școlare, infrastructură digitală, pregătirea cadrelor didactice, condiții mai bune de muncă și măsuri pentru reducerea abandonului școlar și a decalajelor rural-urban.
Conform datelor publicate de Eurostat, România se distinge negativ și în sectorul științific, fiind singurul stat membru al Uniunii Europene care a diminuat sumele bugetare alocate cercetării și dezvoltării per locuitor în ultimul deceniu. În contrast direct, Bulgaria a raportat cea mai mare creștere din blocul comunitar în același interval.
Experții avertizează că lipsa unei finanțări corelate cu reforme aplicate afectează productivitatea, accentuează deficitul de personal calificat și frânează avansul economic. Fenomenul adâncește sărăcia, inegalitatea și exodul creierelor, lasă statul neatractiv pentru investiții cu valoare adăugată ridicată și îl expune unor costuri publice mai mari pe termen lung.
About the Author
