La cinci ani de la revenirea talibanilor la putere, Afganistanul rămâne o țară dominată de restricții, sărăcie și control. BBC a obținut, timp de doi ani, acces neobișnuit la oficiali și foști luptători ai grupării, dar și la femei care trăiesc sub regulile impuse de noul regim. Mărturiile lor oferă o imagine asupra modului în care talibanii conduc țara și asupra prăpastiei dintre promisiunile făcute în 2021 și realitatea de astăzi.
Guvernatorul Abdullah Sarhadi acordă bani pentru tratarea brațului fracturat al unui băiat și distribuie fonduri pentru o moschee locală. Apoi, în biroul său din nordul Afganistanului, are loc o discuție surprinzătoare.
O tânără îi spune fostului comandant taliban cu barbă gri că vrea să divorțeze de soțul ei, pe care îl acuză că a abuzat-o și a bătut-o timp de luni întregi. Ea nu acceptă un refuz.
Într-o țară în care fetelor le este interzis accesul la educația secundară, tânăra de 18 ani își susține cauza cu calm și încredere. Are fața complet acoperită de un văl și poartă ochelari de soare. „Dacă ar fi existat vreo șansă să trăim împreună, nu aș fi aici… Mi-am luat decizia”, spune ea.
După ce încearcă să o convingă să renunțe la divorț, guvernatorul afirmă ulterior că femeile sunt „fără minte” și „lipsite de intelect”. Comentariul stârnește râsete în rândul oficialilor, gărzilor de corp și bătrânilor aflați în încăpere.
Momentul oferă o privire rară asupra realităților cotidiene ale regimului taliban, la cinci ani după ce gruparea a înlăturat guvernul afgan susținut de Statele Unite, în 2021.
În acest interval, femeile au fost excluse din majoritatea locurilor de muncă, li s-a interzis accesul la universități și nu au mai avut voie să călătorească singure sau să viziteze parcuri și centre de agrement.
În cadrul unor întâlniri desfășurate pe parcursul a doi ani, BBC a obținut un acces neobișnuit la personalități influente din mișcarea islamistă extremistă. Reporterii au petrecut timp alături de bărbați care, în trecut, planificaseră atacuri sinucigașe sau trăiseră ani de zile în ascunzători subterane, iar acum sunt funcționari și soldați.
Talibanii au revenit la putere susținând că s-au schimbat. Multe dintre politicile lor sunt însă similare cu interpretarea radicală a șariei, legea religioasă islamică pe care au impus-o în anii 1990.
Bărbații intervievați de BBC au părut dornici să se prezinte drept rezonabili, dar nu au fost dispuși să discute despre violențele din trecut. În același timp, au existat momente de tensiune între conducători și oamenii pe care îi conduc.
„Onoarea și demnitatea mea au fost deja distruse”
Guvernatorul Sarhadi îi spune Tubei, un pseudonim folosit pentru protejarea identității sale, că ar trebui să rămână în căsnicie. „Întreabă-te: «Cine s-ar mai căsători cu mine după ce voi divorța?» Va trebui să faci multe compromisuri, altfel îți vei pierde demnitatea și onoarea”, îi spune el.
„Domnule guvernator, onoarea și demnitatea mea au fost deja distruse”, răspunde tânăra.
Soțul ei ascultă și așteaptă să îi vină rândul să vorbească. Conform interpretării șariei aplicate în astfel de cazuri, o femeie care îi cere soțului să accepte divorțul poate fi nevoită să returneze o parte sau chiar întreaga sumă de bani primită la căsătorie. De multe ori se ajunge la o înțelegere financiară.
În cazul Tubei, soțul spune că vrea de patru ori suma respectivă, iar familia femeii refuză să o plătească.
Guvernatorul spune că femeii ar trebui să i se ofere o cameră proprie și adaugă că oficialii îl vor avertiza pe soț să nu o bată, „altfel va fi închis”.
Nemulțumit, tatăl Tubei declară ulterior pentru BBC că familia va solicita divorțul pe cale judiciară, chiar dacă, în sistemul judiciar controlat de talibani, este foarte dificil pentru o femeie să obțină divorțul fără consimțământul soțului.
Fost comandant taliban: „L-am distrus cu propriile mele mâini”
Sarhadi a fost comandant militar în timpul primei perioade de guvernare a talibanilor, în anii 1990. A fost unul dintre miile de insurgenți care s-au predat la sfârșitul lui 2001, când o coaliție condusă de SUA a înlăturat gruparea de la putere.
A fost deținut mai mulți ani într-un centru de detenție american din Golful Guantanamo, înainte de a fi eliberat.
După revenirea talibanilor la putere, a devenit guvernator, mai întâi în provincia Bamiyan, iar ulterior, când BBC l-a întâlnit la sfârșitul lunii iunie, în orașul Sheberghan din provincia Jawzjan. Recent, a devenit comandant adjunct al unui corp militar din provincia Kunduz, în nordul Afganistanului.
Folosind un telefon mobil vechi, cu un ecran minuscul, el spune că o interdicție recentă privind utilizarea smartphone-urilor de către funcționari a încetinit activitatea administrației.
„Înainte, puteai trimite un mesaj rapid… trimite documente și primi un răspuns rapid.” Dacă ar spune mai multe despre interdicție, „ar provoca probleme”, adaugă el.
În alte privințe, însă, viziunea sa asupra lumii pare în mare parte neschimbată față de poziția talibanilor de acum 25 de ani. Pe atunci, Sarhadi era comandant militar în Bamiyan, unde talibanii au distrus statuile antice gigantice ale lui Buddha, provocând șoc și condamnare internațională.
Inițial, încearcă să evite întrebările despre situl arheologic. În cele din urmă, însă, spune:
„L-am distrus cu propriile mele mâini. Orice am făcut și facem este în conformitate cu îndrumările și legea lui Dumnezeu… Noi spargem idolii, în loc să-i vindem. De ce ar trebui să regret? A fost voia lui Dumnezeu.”
Foștii atacatori sinucigași, acum în administrație
În capitala Kabul, BBC s-a întâlnit cu o altă personalitate de rang înalt din rândul talibanilor, Habibullah Badr, care a renunțat la trecutul său violent pentru a ocupa o funcție în administrația aflată la putere.
Badr îi conduce pe jurnaliști pe străzile capitalei într-o mașină blindată. El spune că, în trecut, a fost „responsabil de operațiunile atacatorilor sinucigași” din Kabul.
„Cunosc foarte bine toate drumurile și străzile… aveam toate informațiile necesare despre Kabul și aleile sale. Erau zone care necesitau mult timp pentru a fi planificate”, spune el.
Atacurile sinucigașe comise de talibani au ucis mii de oameni în Afganistan, inclusiv numeroși civili. Badr este însă rezervat când vine vorba despre trecutul său. Spune că se teme că dezvăluirea unor detalii ar putea „supăra oamenii” și „redeschide răni”.
Întrebat despre victimele civile, el afirmă că talibanii au vizat convoaiele americane și că civilii erau îndemnați să stea departe de bazele străine. De fiecare dată când este întrebat despre atacuri specifice desfășurate în zone civile, evită să răspundă.
În prezent, Badr s-a retras temporar din funcțiile oficiale pentru a urma un tratament medical. Anterior, fusese director adjunct al sistemului penitenciar național și chiar condusese închisoarea în care fusese deținut în așteptarea execuției, în perioada guvernului anterior.
O critică rostită în public, urmată de tăcere
Badr invită echipa BBC să îl însoțească la o adunare tribală, unde președintele unei fundații caritabile urma să îi acorde o medalie. Lucrurile iau însă o întorsătură neașteptată.
„Domnul Badr este o mândrie pentru Afganistan și un mare luptător”, spune Sultan Mohammad Talaee. „Dar am și o nemulțumire. Dacă școlile și educația ar fi accesibile tuturor, ar fi o realizare extraordinară pentru Afganistan. Sper că nu vă jignesc.”
Urmează o tăcere stânjenitoare. Cei aflați în sală nu știu cum să reacționeze, iar microfonul lui Talaee este îndepărtat rapid. Ulterior, el declară pentru BBC că a cerut redeschiderea școlilor pentru fete.
„Căutarea cunoașterii este o obligație atât pentru bărbați, cât și pentru femei în islam”, spune el. „Mai erau și alte lucruri pe care voiam să le spun, dar nu m-au lăsat să vorbesc mai mult”, adaugă acesta.
Cei care își exprimă deschis opiniile despre politicile talibanilor se confruntă adesea cu consecințe mult mai severe. Femeile au povestit pentru BBC despre disperarea profundă provocată de restricțiile impuse educației și despre prietenele lor încarcerate pentru că au protestat.
Majoritatea jurnaliștilor intervievați au spus că au fost chemați sau interogați de serviciul de informații al talibanilor, Estikhbaraat.
„Suntem dedicați drepturilor femeilor” – în cadrul Shariei
BBC a prezentat o parte dintre aceste îngrijorări purtătorului de cuvânt al guvernului taliban, cunoscut sub numele de Zabihullah Mujahid.
Este una dintre cele mai cunoscute figuri publice ale administrației talibane încă din 2021. El continuă să folosească pseudonimul sub care era cunoscut în timpul insurgenței, dar a declarat pentru BBC că numele său real este Tahir Shah Seddiqi, dezvăluindu-l public pentru prima dată.
Într-un centru de presă somptuos, construit cu finanțare americană pentru guvernul anterior, BBC îl întreabă despre prima conferință de presă susținută acolo, la două zile după preluarea puterii de către talibani.
Atunci, Mujahid declarase că femeilor li se va permite să lucreze și să studieze „în limitele cadrului nostru” și că acestea vor fi „foarte active” în societate.
Întrebat de ce aceste promisiuni nu au fost respectate, el răspunde: „Suntem dedicați drepturilor femeilor, libertății de exprimare și altor aspecte în cadrul șariei. Ar trebui să privim totul prin prisma Shariei.”
Potrivit lui Mujahid, permiterea femeilor să lucreze în birouri precum cel în care își desfășoară activitatea „ar duce la imoralități”, iar „demnitatea lor ar fi subminată”. În privința educației fetelor, el spune că problema este „în discuție” și că „avem nevoie de o soluție bazată pe Sharia pentru aceasta”.
Întrebat despre restricțiile impuse presei, Mujahid afirmă: „Într-o societate precum cea din Afganistan avem restricțiile noastre. Nu putem lăsa mass-media să facă orice fel de propagandă dorește… nu pot difuza conținut care contravine legilor și riturilor islamice.”
Kandahar, bastionul talibanilor
Guvernul taliban își are sediul la Kabul, însă Mujahid petrece mult timp în Kandahar, în sudul țării, bastionul grupării și considerat de unii drept capitala de facto a regimului.
BBC a solicitat o întâlnire cu liderul suprem al talibanilor, Hibatullah Akhundzada, care își are sediul acolo. Acesta apare rar în public și nu a acordat niciodată un interviu presei. Echipei BBC i s-a transmis că, în acest moment, o întâlnire nu este posibilă.
Restricțiile au fost înăsprite în Kandahar de la ultima vizită a BBC, în urmă cu doi ani. Bărbații trebuie să poarte barbă, posturilor de radio nu li se permite să difuzeze muzică sau voci de femei, iar echipei BBC nu i s-a permis să filmeze în oraș.
La aproximativ două ore distanță cu mașina, pe drumuri prăfuite, unii dintre foștii luptători ai grupării le-au arătat jurnaliștilor vechea rețea secretă de peșteri folosită de insurgenți.
Abid Lalai, un fost combatant care lucrează acum la un punct de control ca membru al unei forțe de securitate aflate în subordinea Ministerului de Interne, arată locurile din care trăgea și spațiile în care obișnuia să își pună Coranul și să își atârne armele AK-47.
Superiorul său, Abdul Samad, le arată jurnaliștilor un cimitir fără cruci și spune că tatăl său este îngropat acolo, după ce a fost ucis în timp ce lupta pentru talibani.
Sărăcia rămâne o problemă majoră
Zona este una dintre cele mai sărace dintr-o țară în care, potrivit ONU, trei din patru persoane nu își pot asigura nevoile de bază. Samad spune că populația locală are nevoie urgentă de apă, drumuri și clinici.
„Oficialii Emiratului taliban nu ne-au uitat”, afirmă el.
Liderii sunt probabil ocupați cu alte priorități, adaugă Samad, dar oamenii din comunitate continuă să spere. „Avem speranța că, la un moment dat, vor avea grijă de noi.”
La cinci ani de la revenirea talibanilor la putere, sărăcia, șomajul și instabilitatea economică rămân probleme majore. Reprezentanții talibanilor cu care BBC a discutat susțin că depun eforturi pentru a le rezolva. Alți afgani consideră însă că gruparea aflată la putere este ea însăși principala problemă a țării.
„Nu-mi găsesc cuvintele să descriu cum un grup care nu înțelege nimic despre viață a ajuns brusc la putere”, spune Hoda, un pseudonim folosit pentru protejarea identității sale. Femeia a protestat pe străzi după revenirea talibanilor la putere.
„Femeile nu pot accepta această situație”, declară ea pentru BBC. „Poate că vor impune restricții, dar lucrurile nu vor rămâne așa pentru totdeauna.”
„Cred că talibanii se tem de femeile educate. De aceea le impun restricții. Vor femei fără educație, ca să nu poată crește bărbați înțelepți. Pentru că asta ar pune capăt talibanilor”, adaugă femeia.
Citește și: Reacția Maiei Sandu după vizita delegaţiei talibane: „E ruşinos că nu toată lumea citeşte politică externă”
Editor : C.A.
About the Author
