Potrivit celui mai recent raport „Minimum wages in 2026: Annual review”, publicat marți de Eurofound, România a fost singurul dintre cele 22 de state UE cu salariu minim național care nu a majorat nivelul acestuia între ianuarie 2025 și ianuarie 2026. Salariul minim brut a rămas la 4.050 de lei, iar valoarea sa calculată în euro a coborât de la 814 la 795 de euro, pe fondul evoluției cursului de schimb. Graficul Eurofound indică și o pierdere de aproape 8% a puterii de cumpărare, în timp ce în toate celelalte state analizate salariul minim a crescut în termeni reali.
Principala comparație din raport se referă la intervalul ianuarie 2025-ianuarie 2026 și nu include majorarea de 7% aplicată în România din iulie 2026. Creșterea a fost estimată inițial la 8%, însă nivelul stabilit în cele din urmă a fost mai mic. Autorii au arătat că aceasta ar putea compensa parțial pierderea puterii de cumpărare, în funcție de evoluția inflației din a doua parte a anului.
Decizia de a menține salariul minim neschimbat la începutul anului a venit după ce România a înregistrat cea mai mare creștere din UE în perioada anterioară. Între ianuarie 2024 și ianuarie 2025, salariul minim brut a crescut cu 22,7%, iar raportul a indicat că această majorare de aproape 23% a contribuit probabil la înghețarea nivelului în ianuarie 2026.
Cât au crescut salariile minime în celelalte state UE
La nivelul celor 22 de state membre care au un salariu minim național, creșterea medie dintre ianuarie 2025 și ianuarie 2026 a fost de 6,7%, iar mediana de 5,9%. Cu un an înainte, media a fost de 7,5%, iar mediana de 6,2%.
Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Slovenia, de 16%, urmată de Bulgaria, cu 12,6%, Slovacia, cu 12,1%, Lituania, cu 11,1%, și Ungaria, cu 11% în moneda națională. Majorări importante au mai fost aplicate în Cipru, de 8,8%, Germania, de 8,4%, Croația, de 8,2%, Cehia, de 7,7%, și Estonia, de 6,8%.
Salariul minim a crescut cu 6% în Grecia, cu 5,7% în Portugalia, cu 5,4% în Letonia, cu 4,8% în Irlanda, cu 4,6% în Țările de Jos și cu 4% în Belgia. Majorări mai mici au fost înregistrate în Malta, de 3,5%, Spania, de 3,1%, Polonia, de 3%, Luxemburg, de 2,5%, și Franța, de 1,2%. România a rămas singura țară cu o creștere nominală de 0% la începutul anului.
Exprimat în euro, salariul minim lunar din România, de 795 de euro, a fost al treilea cel mai mic dintre cele 22 de state, după Bulgaria, cu 620 de euro, și Letonia, cu 780 de euro. La polul opus, nivelul a ajuns la 2.704 euro în Luxemburg, 2.391 de euro în Irlanda, 2.343 de euro în Germania și 2.295 de euro în Țările de Jos.
Diferența de 2,4% dintre valoarea în euro a salariului minim din România din ianuarie 2025 și cea din ianuarie 2026 nu reprezintă o tăiere a salariului în lei. Pentru comparație, Eurofound a convertit valorile folosind cursurile de schimb valabile la finalul lunilor decembrie 2024 și decembrie 2025.
Calculat la nivel orar, salariul minim brut din România a fost de 4,8 euro, la egalitate cu cel din Ungaria. Niveluri mai mici au avut doar Bulgaria, cu 3,7 euro pe oră, și Letonia, cu 4,5 euro. La polul opus, salariul minim orar a fost de 15,6 euro în Luxemburg, 14,7 euro în Țările de Jos, 14,2 euro în Irlanda, 13,9 euro în Germania, 13,1 euro în Belgia și 12 euro în Franța.
România, singura țară cu o scădere a puterii de cumpărare
În termeni reali, salariile minime au crescut în 21 dintre cele 22 de state analizate. Slovenia a avut un câștig de peste 13% al puterii de cumpărare, iar în Ungaria și Lituania creșterea a depășit 8%. Slovacia și Cipru au înregistrat avansuri de peste 7%, în timp ce în Cehia, Germania și Bulgaria creșterile reale au fost de aproximativ 6%.
Portugalia, Grecia, Belgia, Țările de Jos, Irlanda și Letonia au înregistrat câștiguri moderate, cuprinse în general între 2% și 4%. În Estonia, Malta, Luxemburg, Franța, Spania și Polonia, creșterile puterii de cumpărare au fost mai mici, dar au rămas pozitive. România a fost singura țară inclusă în categoria „declin”.
Situația din 2026 contrastează însă cu evoluția din ultimul deceniu. Între 2016 și 2026, salariul minim nominal din România a crescut de peste trei ori, iar puterea sa de cumpărare a crescut de peste două ori. Graficul Eurofound a plasat România pe primul loc în UE, cu un avans real de aproximativ 128% în zece ani. România și Lituania au fost singurele state în care puterea de cumpărare a salariului minim s-a dublat în această perioadă.
Salariul minim net, estimat la 484 de euro
Pentru iunie 2025, modelul EUROMOD folosit de Eurofound a estimat un salariu minim net de 484 de euro în România. Acesta a fost al treilea cel mai mic nivel din UE, după Bulgaria, cu 427 de euro, și Ungaria, cu 479 de euro. În Letonia, salariul minim net a fost estimat la 623 de euro, iar în Slovacia la 664 de euro.
Diferența mare dintre salariul brut și suma rămasă angajatului a fost explicată prin nivelul taxelor și al contribuțiilor. Contribuțiile sociale plătite de angajat au reprezentat 35% din salariul minim brut, cel mai ridicat procent din analiza Eurofound. După includerea impozitului pe venit și scăderea eventualelor beneficii sociale, povara totală a fost de aproape 40%, cel mai mare nivel dintre țările prezentate în grafic. În comparație, rata totală a fost sub 5% în Malta, Belgia și Luxemburg.
Estimarea nu reprezintă însă salariul net primit în mod identic de fiecare angajat. Modelul a folosit situația unei persoane singure, în vârstă de 40 de ani, fără copii, angajată cu normă întreagă și remunerată cu salariul minim. Luna de referință a fost iunie 2025.
Raportul a arătat și că salariul minim din România reprezenta în 2025 aproximativ 46,5% din salariul mediu. Calculul a fost făcut prin raportarea salariului minim de 4.050 de lei la un salariu mediu de 8.709 lei. Nivelul s-a situat astfel ușor sub intervalul de 47-52% prevăzut de noul mecanism românesc de stabilire a salariului minim.
Până la 1,76 milioane de angajați, afectați de creșterea din iulie
Datele incluse în anexele raportului arată că în 2025 erau înregistrați 831.382 de lucrători plătiți cu salariul minim, echivalentul a 14,5% din totalul angajaților. Până la 1.759.027 de persoane urmau să beneficieze de majorarea aplicată din iulie 2026, ceea ce reprezintă aproximativ 31% dintre angajați.
Cea de-a doua cifră nu înseamnă că toate cele 1,76 milioane de persoane erau plătite exact cu salariul minim înaintea majorării. Estimarea îi include și pe angajații ale căror venituri au fost influențate de creșterea pragului minim.
În februarie 2025, Guvernul a adoptat, prin HG 35/2025, o nouă procedură pentru stabilirea și actualizarea salariului minim. Mecanismul prevedea o actualizare anuală la începutul lunii ianuarie, calculată în funcție de inflația prognozată și de creșterea prognozată a productivității muncii. Salariul minim ar fi trebuit să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu, iar nivelul final să fie discutat cu partenerii sociali.
Procedura nu a fost aplicată însă în ianuarie 2026, după ce Guvernul a decis să amâne actualizarea cu șase luni. În plus, de la 1 iulie, suma neimpozabilă acordată angajaților plătiți cu salariul minim a fost redusă de la 300 la 200 de lei, conform OUG 89/2025.
Salariul minim din construcții riscă să fie depășit de nivelul general
România a păstrat un salariu minim mai ridicat pentru angajații din construcții, echivalent în ianuarie 2026 cu 113% din salariul minim general. Nivelul special a fost însă înghețat în 2025, iar facilitățile fiscale acordate sectorului au fost eliminate.
În aceste condiții, Eurofound a estimat că salariul minim general îl va ajunge și apoi îl va depăși pe cel din construcții în 2027 sau 2028. O situație asemănătoare a avut loc în agricultură și industria alimentară, unde salariul minim special a fost eliminat.
Raportul a atras atenția și asupra comprimării grilelor salariale. Gradul de acoperire a negocierilor colective din România a fost de 42,6% în 2024, față de aproximativ 100% în 2010 și 20% în 2016. Nivelul a rămas mult sub pragul de 80% prevăzut de directiva europeană pentru statele care trebuie să promoveze negocierea colectivă.
În sectorul asigurărilor, pragul salarial negociat colectiv urma să ajungă sub salariul minim legal după majorarea din iulie 2026, iar în sectorul bancar acesta era cu numai 4% peste nivelul național. În construcții, salariul negociat se menținea peste pragul general numai datorită salariului minim special aplicat sectorului.
Eurofound a avertizat că apropierea salariului minim legal de pragurile negociate poate reduce diferențele de remunerare acordate pentru calificare, experiență și responsabilitate. În astfel de situații, negocierile dintre angajatori și sindicate tind să se concentreze mai mult asupra sporurilor, bonusurilor și beneficiilor nesalariale.
Raportul a analizat cele 22 de state UE care au un salariu minim național. În Austria, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia, precum și în Norvegia, pragurile minime sunt stabilite prin contracte colective. Autorii au precizat că analiza oferă o comparație între sistemele naționale, dar nu stabilește dacă statele au transpus corect Directiva europeană privind salariile minime adecvate, această evaluare revenind Comisiei Europene.
Vezi raportul complet aici.
Editor : A.D.
About the Author
