Premierul Ilie Bolojan a prezentat, marți, bilanțul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), susținând că România a absorbit peste 90% din componenta de granturi și peste 95% din cea de împrumuturi. El a afirmat că, la preluarea mandatului, a găsit „un program complet înțepenit”, cu risc de eșec major, și că Guvernul a făcut eforturi pentru deblocarea PNRR și renegocierea unor ținte și jaloane.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat o serie de proiecte finanțate prin PNRR, de la infrastructură și renovarea energetică a clădirilor până la digitalizarea administrației, educație, sănătate și împăduriri.
Printre cele mai importante investiții, premierul a menționat Autostrada Moldovei, cu 1,5 miliarde de euro alocate pentru tronsonul Focșani-Bacău.
Un alt proiect important este componenta privind renovarea energetică, care beneficiază de peste 1,8 miliarde de euro. Banii sunt destinați renovării a zeci de mii de clădiri, însumând peste 4,6 milioane de metri pătrați de clădiri rezidențiale și publice.
Peste 90% absorbție la granturi
Bolojan a vorbit și despre cloud-ul guvernamental, pentru care au fost alocate peste 300 de milioane de euro. Potrivit premierului, peste 30 de instituții publice sunt deja conectate și utilizează infrastructura, despre care spune că va contribui la reducerea birocrației.
În domeniul energiei, peste 450 de milioane de euro au fost alocate pentru proiecte de energie regenerabilă, cu o capacitate de aproape 1.000 de megawați.
În educație, premierul a menționat dotările moderne pentru zeci de mii de săli de clasă și laboratoare, investiție de aproximativ 600 de milioane de euro. Alte peste 450 de milioane de euro au fost alocate pentru sprijinirea elevilor vulnerabili din peste 2.000 de școli cu risc ridicat de abandon școlar.
Universitățile beneficiază de peste 230 de milioane de euro pentru digitalizare și pentru pregătirea în domeniul profesiilor digitale.
Unde s-au pierdut banii din PNRR
Pe infrastructura de apă și canalizare au fost finanțate peste 90 de kilometri de rețele, în timp ce pentru împăduriri au fost alocate peste 300 de milioane de euro. Potrivit premierului, peste 18.000 de hectare au fost împădurite și reîmpădurite, iar alte peste 130.000 de metri pătrați de păduri urbane au fost create.
În sănătate, Bolojan a enumerat proiecte pentru spitalele regionale, achiziția a 1.200 de ambulanțe și modernizarea infrastructurii de terapie intensivă neonatală, pentru care au fost alocate peste 180 de milioane de euro. De asemenea, peste 2.000 de cabinete ale medicilor de familie au fost incluse în proiectele finanțate prin PNRR.
Premierul a menționat și construirea a 885 de unități locative pentru tineri din comunități marginalizate.
„România a reușit o absorbție de peste 90% pe componenta de grant și de peste 95% pe cea de împrumuturi”, a declarat Ilie Bolojan, precizând că cifrele exacte urmau să fie clarificate după centralizarea tuturor datelor.
El a susținut că rezultatul este consecința muncii depuse de guvernele succesive și a insistat asupra eforturilor făcute în ultima perioadă pentru deblocarea programului.
„La preluarea acestui mandat am găsit un program complet înțepenit, cu risc imens să se transforme într-un eșec major”, a afirmat premierul.
Bolojan a spus că Guvernul a renegociat anumite ținte și jaloane pentru a evita pierderea unor sume importante.
Critici pentru întârzierile din energie
Premierul a susținut însă că România ar fi putut atrage mai mulți bani dacă implementarea ar fi început mai devreme și dacă ar fi existat voință politică.
În acest context, el a criticat PSD, despre care a spus că a „sabotat” legea salarizării, ceea ce ar fi dus la pierderi financiare și ar fi transmis un semnal negativ partenerilor europeni și piețelor.
Bolojan a vorbit și despre dificultățile din sectorul energetic, unde întârzierile în înlocuirea unor capacități care trebuiau dezafectate au dus, potrivit acestuia, la pierderi de bani.
Premierul a dat drept exemplu programul SAFE, care a completat finanțarea disponibilă prin PNRR pentru infrastructura rutieră. Cele 4,2 miliarde de euro alocate prin SAFE ar fi contribuit la continuarea proiectelor de autostrăzi, inclusiv Autostrada Moldovei.
Potrivit lui Bolojan, obiectivul este ca până în 2030 întreaga rețea de autostrăzi care leagă nord-estul României de Ucraina și Republica Moldova să fie operațională.
Premierul a atras atenția și asupra unei probleme privind capacitatea administrației de a gestiona proiectele finanțate prin fonduri europene.
„N-am făcut evaluări corecte, am supracontractat pe multe dintre programe”, a afirmat el.
În sectorul transporturilor, România ar fi semnat contracte în valoare de 19,5 miliarde de euro, deși, în etapa aproape finală a programului, finanțarea disponibilă era de aproximativ 5,5 miliarde de euro.
Bolojan a avertizat că diferența rezultată din supracontractare va trebui acoperită în anii următori din alte fonduri europene sau din bugetul național.
Editor : C.A.
About the Author
