Vara anului 2026 a arătat cât de vulnerabil este sistemul energetic românesc. Nu este vorba despre o criză de generare pe termen lung, ci despre o problemă de sincronizare între producţie, consum şi capacitatea de a muta energia în timp, arată o analiză de specialitate, dată publicităţii miercuri.
Potrivit cercetării Frames, capacităţile regenerabile au crescut rapid, soarele şi vântul produc tot mai mult, dar, în acelaşi timp, stocarea şi flexibilitatea rămân în urmă, relatează Agerpres.
„Când hidraulica scade din cauza debitului redus pe Dunăre, când temperaturile ridicate împing consumul în orele de vârf şi când producţia solară scade seara, sistemul simte presiunea. Importurile şi rezervele tehnice trebuie să intervină. Nu este o criză de generare pe termen lung. Este o problemă de sincronizare între producţie, consum şi capacitatea de a muta energia în timp. Pe 29 iunie, în plină caniculă, România a ajuns în vârful clasamentului european al preţurilor pe piaţa pentru ziua următoare, cu valori care au depăşit 4.200 lei/MWh în orele de seară. Câteva săptămâni mai târziu, seceta prelungită a dus la oprirea, pe rând, a ambelor reactoare de la Cernavodă – pentru prima oară în 23 de ani ţara a rămas fără producţie nucleară, sursă care asigură în mod normal aproximativ o cincime din energia naţională. Nivelul scăzut al Dunării a redus şi producţia hidrocentralelor de la Porţile de Fier. În unele zile critice, din aproape 19 GW de capacitate instalată, sistemul a reuşit să producă doar 6,9 GW, adică mai puţin de o treime din potenţialul teoretic”, menţionează analiza.
În acelaşi timp, investiţiile în stocare, centrale pe gaz de rezervă şi modernizarea reţelelor de transport au avansat mult mai lent, iar Comisia Europeană a subliniat, în raportul de ţară pentru 2026, că reţeaua de transport şi distribuţie reprezintă una dintre principalele vulnerabilităţi ale României, incapabilă să ţină pasul cu ritmul de dezvoltare a noilor capacităţi.
„Pe scurt, am construit motorul, dar nu şi rezervorul. Energia solară abundentă de la prânz nu a putut fi stocată pentru orele de vârf ale serii, când consumul creşte şi producţia fotovoltaică scade”, a subliniat managerul companiei de consultanţă, Adrian Negrescu.
Analiza menţionează, ca exemplu de dezvoltare investiţională, proiectul hibrid de la Ogrezeni (judeţul Giurgiu), dezvoltat de compania austriacă Enery, considerat unul dintre cele mai mari proiecte solar-plus-stocare din Europa. În acest caz, capacitatea fotovoltaică de 761 MWp este cuplată cu un sistem de stocare de 534 MW/1.068 MWh, investiţia totală fiind de aproximativ 460 de milioane de euro.
„În faza de construcţie sunt estimate circa 350 de locuri de muncă, cu o componentă importantă de execuţie şi aprovizionare locală. Odată finalizat, în 2027, parcul ar urma să producă anual 1,4-1,5 TWh, echivalentul consumului a aproximativ 684.000 de gospodării. Ogrezeni ilustrează direcţia necesară: proiecte care nu mai vând doar megawaţi de producţie brută, ci şi flexibilitate – capacitatea de a muta energia din intervalele de abundenţă către orele de deficit. Fiecare lună de întârziere în astfel de şantiere se traduce în ore de vârf acoperite din import scump, în loc de energie stocată local”, notează sursa citată.
În paralel, finalizarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă ar putea ridica ponderea nucleară de la 18% – 20% către circa 30% din consum, iar capacităţile pe cărbune (aproximativ 1.900 MW) urmează să fie retrase până cel târziu la finalul lui 2030, conform angajamentelor din PNRR.
Consultanţii avertizează că primul blocaj structural în domeniu este natură legislativă şi de piaţă.
„Mecanismele de răspuns al cererii – prin care consumatorii mari sunt plătiţi să-şi reducă sau să-şi mute consumul în orele critice – sunt încă afectate de bariere de reglementare. ANRE a anunţat că România devine prima ţară din UE care adoptă un mecanism explicit de plată pentru reducerea cererii. Rămâne însă de văzut cât de rapid şi de atractiv va fi implementat pentru industriile mari (siderurgie, ciment, chimie), al căror consum nu poate fi oprit instantaneu, dar poate fi programat dacă regulile sunt clare”, explică aceştia,
Al doilea blocaj se referă la reţeaua unde modernizarea liniilor de transport şi distribuţie rămâne, potrivit Comisiei Europene, principala vulnerabilitate structurală.
„Fără ea, chiar şi proiectele de stocare şi regenerabile deja construite riscă să nu poată fi integrate eficient, iar congestiile pot anula parţial beneficiile investiţiilor din amonte. De la 2026, alocarea de capacitate de reţea trece la un mecanism competitiv, ceea ce aduce mai multă disciplină, dar necesită o implementare predictibilă. O parte importantă a soluţiei vine din modul în care se consumă energia. Guvernul a anunţat instalarea a aproximativ 800.000 de contoare inteligente, capabile să măsoare consumul în timp real. Odată finalizat proiectul, va deveni posibilă introducerea tarifării dinamice. Consumatorii care îşi programează aparatele electrocasnice sau încărcarea maşinilor electrice în orele cu surplus solar ar putea economisi, potrivit primelor estimări, între 10% şi 20% din factura anuală. Prosumatorii – sute de mii de gospodării şi firme – contribuie deja la acoperirea consumului local din timpul zilei şi pot reduce presiunea pe reţea dacă sunt echipaţi cu baterii”, explică specialiştii.
Frames este un think tank economic specializat în dezvoltarea de analize şi studii de piaţă privind economia.
Editor : Monica Bonea
About the Author
