Afecțiunile tiroidei se pot manifesta prin oboseală, modificări ale greutății corporale, palpitații sau schimbări ale stării generale, simptome care pot fi ușor trecute cu vederea ori atribuite altor probleme. Pe lângă cauzele medicale, sănătatea acestei glande poate fi influențată și de expunerea la anumite substanțe din mediul înconjurător, cu potențial de perturbare a sistemului endocrin. Dr. Andra Neacșu, medic specialist endocrinolog, a explicat într-un interviu acordat Digi24.ro care sunt principalele semne ale unei afecțiuni tiroidiene, ce poate provoca dereglările și când este recomandat un consult medical.
Simptomele pot orienta diagnosticul și pot indica dacă tiroida funcționează prea lent, în cazul hipotiroidismului, sau prea intens, în cazul hipertiroidismului.
Ce este tiroida și ce rol are în organism
„Tiroida este o glandă de mici dimensiuni, de aproximativ 7 centimetri, situată în partea inferioară a gâtului, în regiunea cervicală. Are o formă asemănătoare unui fluture și produce hormonii tiroidieni T3 (triiodotironina) și T4 (tiroxina), care au un rol important în funcționarea organismului.
Importanța tiroidei începe încă din perioada fetală, hormonii tiroidieni fiind esențiali pentru dezvoltarea neurologică a bebelușului. În primele trei luni de sarcină, fătul primește hormonii tiroidieni prin placentă, de la mamă. Ulterior, tiroida fetală se dezvoltă și începe să producă propriii hormoni. De aceea, funcționarea normală a tiroidei este deosebit de importantă în primul trimestru de sarcină.
La nivelul organismului, hormonii tiroidieni sunt implicați în numeroase procese, de la creștere și metabolism până la funcționarea inimii și reglarea greutății corporale. Funcția tiroidiană poate influența și metabolismul lipidelor, inclusiv profilul colesterolului.” , a explicat Dr. Andra Neacșu
Cum ne dăm seama că avem probleme cu tiroida
Simptome hipotrioidism: cum se manifestă o tiroidă mai lentă
„Printre semnele care pot determina o persoană să ajungă la endocrinolog se numără senzația de sufocare sau de „nod în gât”, precum și apariția unei formațiuni vizibile sau palpabile la nivelul gâtului. Aceasta poate fi un nodul tiroidian, dar și alte cauze, motiv pentru care este necesară evaluarea medicală.
Un alt simptom frecvent este oboseala persistentă și lipsa de energie. Unele persoane pot avea senzația că nu mai pot desfășura activitățile obișnuite, dificultăți de concentrare, probleme de memorie sau o stare accentuată de somnolență. Pot apărea, de asemenea, căderea părului, uscarea și pierderea strălucirii acestuia, precum și unghiile fragile.
În cazul hipotiroidismului, când glanda tiroidă funcționează mai lent decât are nevoie organismul, pot apărea și tranzitul intestinal încetinit, o creștere în greutate, retenția de lichide, durerile musculare, stările depresive și scăderea ritmului cardiac. Un alt semn descris frecvent este intoleranța la frig, persoana simțind frigul chiar și atunci când temperatura ambientală este ridicată.
Simptomele hipertiroidismului: cum se manifestă o tiroidă prea activă
În cazul hipertiroidismului, tiroida produce o cantitate prea mare de hormoni, ceea ce accelerează în mod anormal procesele din organism. Printre primele semne se pot număra agitația, iritabilitatea și senzația de neliniște constantă.
Pot apărea și manifestări cardiovasculare, precum palpitațiile și accelerarea ritmului cardiac, dar și tremurul mâinilor. Metabolismul este, de asemenea, accelerat, ceea ce poate duce la scădere rapidă în greutate, chiar dacă apetitul rămâne crescut sau chiar se intensifică.
Alte simptome sunt transpirația excesivă, intoleranța la căldură, durerile musculare, tranzitul intestinal accelerat și scaunele mai frecvente. Totodată, hipertiroidismul poate provoca insomnie și dificultăți de odihnă, întreținând starea de agitație și oboseală din timpul zilei.
Pe lângă partea de ritm cardiac, hipertiroidismul poate să dea inclusiv turbulări de ritmi importante, chiar și fibrilatina.
Mărirea tiroidei, cunoscută sub numele de gușă, poate apărea atât în hipotiroidism, cât și în hipertiroidism.
Aceasta nu înseamnă neapărat prezența unui nodul, deoarece glanda se poate mări și în ansamblu. Atât hipertiroidismul, cât și hipotiroidismul pot avea, de asemenea, implicații asupra funcției ovariene.”, a mai adăugat medicul endocrinolog
Care sunt factorii de risc pentru hipotiroidism
„Cea mai frecventă cauză a hipotiroidismului este tiroidita autoimună Hashimoto, o afecțiune în care sistemul imunitar atacă țesutul tiroidian și, în timp, reduce capacitatea glandei de a produce hormoni. În fazele inițiale, funcția tiroidei poate rămâne normală, iar hipotiroidismul apare pe măsură ce procesul de distrugere a celulelor tiroidiene avansează.
Hipotiroidismul poate apărea și în anumite situații după intervenții chirurgicale asupra tiroidei, atunci când o parte sau întreaga glandă este îndepărtată. Un alt factor este radioterapia în zona gâtului, utilizată în tratamentul unor forme de cancer, precum și anumite terapii imunologice sau imunoterapice, care pot afecta funcția tiroidiană.
O formă particulară este tiroidita de după sarcină, care poate apărea pe fondul modificărilor imunitare asociate perioadei de sarcină și postpartum. De asemenea, tiroiditele subacute pot apărea după anumite infecții, inclusiv virale, și pot provoca temporar o scădere a funcției tiroidei. În aceste cazuri, funcția glandei se poate recupera spontan.
Un alt factor, în prezent mult mai rar în România, este deficitul de iod. Iodarea sării, introdusă printr-un program național, a contribuit la reducerea semnificativă a cazurilor de gușă endemică și hipotiroidism asociate carenței de iod.
Din ce cauze se poate declanșa hipertiroidismul
Hipertiroidismul poate avea mai multe cauze. Una dintre cele mai importante este boala autoimună, în care organismul produce anticorpi care stimulează excesiv glanda tiroidă și determină producerea unei cantități prea mari de hormoni.
O altă cauză o reprezintă nodulii tiroidieni, în special cei care ajung să funcționeze independent de mecanismul normal de control dintre tiroidă și hipofiză. În cazul unui singur nodul care produce hormoni în mod autonom, este vorba despre un adenom toxic (nodul autonom).
Hipertiroidismul poate apărea și în cadrul unei tiroidite subacute, care poate determina inițial eliberarea unei cantități crescute de hormoni tiroidieni, înainte ca funcția glandei să revină la normal.
Un alt factor este excesul de iod. Spre deosebire de deficitul de iod, care poate favoriza apariția hipotiroidismului, un aport prea mare poate contribui la declanșarea hipertiroidismului.
De asemenea, hipertiroidismul poate fi provocat de administrarea unei doze prea mari de hormoni tiroidieni. Situația apare, de exemplu, la pacienții aflați sub tratament de substituție pentru hipotiroidism, atunci când doza administrată este mai mare decât necesarul organismului.
Mai rar, cauza poate fi la nivelul hipofizei, unde o tumoră poate produce în exces hormonul care stimulează tiroida și poate duce, astfel, la hipertiroidism.”, a mai precizat sursa Digi24.ro
Cum influențează parfumurile și produsele cosmetice funcția tiroidei
„În jurul nostru există numeroase substanțe chimice cu potențial de a perturba sistemul endocrin. Acestea pot avea acțiuni asemănătoare hormonilor sau se pot lega de receptorii hormonali, influențând modul în care aceștia funcționează. Astfel de compuși pot fi întâlniți în numeroase produse de uz curent, de la materiale plastice și produse de curățenie până la cosmetice și parfumuri.
Expunerea nu poate fi eliminată complet, însă poate fi redusă prin alegeri care limitează contactul cu astfel de substanțe. În cazul produselor cosmetice și al parfumurilor, poate fi utilă verificarea ingredientelor și alegerea unor produse cu o formulă cât mai simplă. Există și aplicații care permit verificarea compoziției unor produse și identificarea anumitor ingrediente.
În ceea ce privește parfumul, una dintre măsurile simple pentru reducerea contactului direct cu pielea este pulverizarea acestuia pe haine, nu în zona gâtului. Expunerea depinde însă și de cantitatea și concentrația substanțelor, astfel că utilizarea moderată este un element important.”, a adăugat medicul
Ce analize și investigații sunt necesare pentru verificarea tiroidei
„Pacientul poate ajunge la medicul endocrinolog la recomandarea medicului de familie sau după ce, în urma unor analize de rutină, sunt observate modificări care pot indica o problemă a tiroidei.
Primele analize urmărite sunt TSH și FT4, care pot fi recomandate și de medicul de familie. Dacă rezultatele sunt anormale, pacientul este îndrumat către endocrinolog, unde evaluarea continuă cu o discuție despre simptome precum: când au apărut, cât timp au persistat și ce alte manifestări le însoțesc.
În funcție de suspiciunea medicală, pot fi recomandate și analize suplimentare. Pentru identificarea unei afecțiuni autoimune pot fi verificați anticorpii anti-tiroperoxidază (anti-TPO) și anticorpii anti-tiroglobulină. În cazul suspiciunii de boală Basedow, care poate provoca hipertiroidism, pot fi determinați anticorpii anti-receptor TSH (TRAb).
Un rol important îl are și ecografia tiroidiană, care poate evidenția modificări ale structurii glandei și permite evaluarea nodulilor tiroidieni, inclusiv în ceea ce privește dimensiunea, numărul și caracteristicile acestora. Dacă sunt identificate elemente suspecte, medicul poate recomanda investigații suplimentare, inclusiv puncția tiroidiană, atunci când este indicată.
În linii mari, un TSH crescut, asociat cu un FT4 scăzut, poate indica hipotiroidism, în timp ce un TSH scăzut, asociat cu valori crescute ale FT4 și/sau T3, poate sugera hipertiroidism.
Diagnosticul nu se stabilește însă pe baza unei singure analize. Rezultatele hormonale și ale anticorpilor sunt interpretate împreună cu simptomele, istoricul medical și rezultatele investigațiilor, pentru a stabili dacă există o dereglare a funcției tiroidei și care este cauza acesteia.”, a conchis Dr. Andra Neacșu, medic specialist endocrinolog
About the Author
