Cancelarul german Friedrich Merz se confruntă luni cu provocarea de a reacționa la triumful electoral al formațiunii anti-imigrație și proruse AfD (Alternativa pentru Germania) în Saxonia-Anhalt, un scrutin care plasează extrema dreaptă într-o poziție favorabilă pentru a conduce un land german pentru prima dată din 1945, comentează AFP, citat de Agerpres.
Liderul conservator înregistrează o serie de eșecuri de la preluarea puterii, în mai 2025, după ce a promis că va opri ascensiunea AfD, devenită a doua forță politică a țării la alegerile legislative de anul trecut.
Merz a promovat o politică economică liberală și a redus imigrația. În cele din urmă, însă, extrema dreaptă, condusă de charismaticul Ulrich Siegmund, în vârstă de 35 de ani, a dat o lovitură istorică partidului cancelarului, CDU, devansându-l cu aproape 44% din voturi, față de mai puțin de 18%.
Marele câștigător a ironizat duminică situația, numindu-l pe Merz un „foarte bun agent de campanie electorală pentru AfD”.
Conform proiecțiilor televiziunii publice germane, partidului AfD îi lipsesc trei mandate în parlamentul regional pentru a atinge majoritatea absolută de 42 de locuri.
Ar fi necesar, așadar, să atragă câțiva aleși din alte partide sau să formeze alianțe cu BSW, o mică formațiune de stânga, prorusă, aflată în poziția de arbitru.
Se deschide, fără îndoială, o perioadă de incertitudine și negocieri în Saxonia-Anhalt. Rezultatul este, însă, un adevărat seism, cu atât mai mult cu cât cultura asumării și a regretului pentru crimele naziste este încă profund înrădăcinată în Germania. Clasa politică se străduiește de ani de zile să sublinieze apropierea dintre AfD și mișcările neonaziste, în încercarea de a-i opri ascensiunea.
O figură marcantă a comunității evreiești din Germania, Charlotte Knobloch, s-a declarat îngrozită: „Nici în cele mai rele coșmaruri ale mele nu mi-aș fi putut imagina că extrema dreaptă ar putea câștiga din nou alegerile în Germania în acest fel”.
Fondată în 2013 ca partid eurosceptic, Alternativa pentru Germania s-a transformat într-o formațiune anti-migrație, cu o susținere deosebit de puternică în estul mai sărac al țării.
La fel ca restul clasei politice, CDU exclude orice alianță cu AfD. Însă Ulrich Siegmund și șefa AfD la nivel național, Alice Weidel, au vorbit duminică seară despre „o mână întinsă”.
Luni, Merz se va întâlni cu conducerea partidului său pentru a analiza înfrângerea, înainte de a susține o conferință de presă. Singurul mod în care CDU ar putea continua să guverneze în Saxonia-Anhalt ar fi printr-o alianță improbabilă cu toate celelalte partide, inclusiv cu extrema stângă.
Pentru deputatul CDU Sepp Muller, AfD este cea care „are mandatul de a forma un guvern” în această regiune. Lars Klingbeil, vicecancelar social-democrat și ministru al Finanțelor în guvernul federal de coaliție, vede în victoria AfD un „semnal de alarmă pentru Berlin”.
Pentru CDU, acest rezultat electoral este „mai mult decât o înfrângere grea”, analizează Oliver Lembcke, profesor de științe politice la Universitatea Ruhr din Bochum, intervievat duminică de AFP, anticipând „o recompunere majoră a peisajului politic german”.
Cancelarul era deja slăbit de numeroasele dispute din cadrul coaliției sale. Economia stagnantă, inflația provocată de războiul din Orientul Mijlociu, tensiunile cu Statele Unite și amenințarea rusă, care alimentează o reînarmare în ritm alert, reprezintă tot atâtea provocări pentru liderul german și tot atâtea argumente folosite de AfD în campania sa.
Încă de la începutul verii, Merz se confruntase cu zvonuri potrivit cărora lideri din propria tabără doreau să îl înlocuiască. Duminică seară, Torsten Frei, liderul deputaților conservatori și fost șef de cabinet al cancelarului, a încercat să dezamorseze acest scenariu, îndemnând să nu se „tragă concluzii greșite”.
„Este esențial să fim și să rămânem stabili”, a subliniat el.
Merz nu va avea timp să respire. Alte două alegeri sunt programate pentru 20 septembrie. În Mecklenburg-Pomerania Inferioară, o altă regiune din estul Germaniei, AfD devansează SPD în sondaje, cu 35-37% din intențiile de vot, față de 28-32% pentru social-democrați.
În Berlin, CDU, AfD și stânga radicală Die Linke se află într-o situație de egalitate strânsă.
Editor : C.A.
About the Author
