Comisia Europeană redirecţionează resurse pentru a ţine pasul cu ritmul rapid al reformelor din Moldova, chiar dacă procesul de aderare al acesteia rămâne legat politic de aderarea Ucrainei, care este blocată de Ungaria, scrie Euronews.
Comisia Europeană redirecţionează resurse interne către procesul de extindere al Moldovei, după ce ritmul reformelor de la Chişinău a depăşit capacitatea departamentului de a ţine pasul cu acestea, au declarat oficiali ai UE pentru Euronews.
Guvernul moldovean a promovat reformele necesare atât de rapid, încât Comisia se află acum în situaţia de a recupera decalajul, realocând resursele existente pentru a ţine pasul cu progresele înregistrate.
„Rezultatele impresionante ale Moldovei în ceea ce priveşte reformele legate de UE dau roade. Am avut o discuţie telefonică constructivă cu noul prim-ministru Vasile Tofan, în cadrul căreia am discutat paşii următori pe calea aderării Moldovei la UE”, a scris marţi pe X comisarul pentru extindere, Marta Kos.
Departamentul de extindere al Comisiei, deja suprasolicitat de progresele simultane înregistrate de mai multe ţări candidate, a fost nevoit să redirecţioneze resursele către cele cu cele mai bune performanţe.
Chişinăul a avansat cu hotărâre în ceea ce priveşte reformele solicitate de UE de când Maia Sandu a devenit preşedintă în 2020, formând un guvern pro-UE cu o majoritate parlamentară confortabilă.
„Fără precedent”
„Reformele pe care le întreprindem în ultimii cinci ani sunt cu adevărat fără precedent”, a declarat vineri Cristina Gherasimov, viceprim-ministrul Moldovei pentru Integrare Europeană, în marja unei reuniuni ministeriale. „Formula noastră pentru ca aceste reforme să aibă succes este voinţa politică şi determinarea poporului nostru de a depune eforturi susţinute pentru a profita de actuala fereastră de oportunitate care există în Uniunea Europeană”, a adăugat ea.
La rândul său, Comisia trebuie să verifice dacă ţările candidate implementează corect reformele, ceea ce înseamnă că trebuie să-şi adapteze expertiza la ritmul pe care fiecare ţară îl poate susţine în mod realist.
Kievul îşi continuă, de asemenea, agenda de reforme, care a căpătat un nou impuls odată cu preluarea mandatului de către prim-ministrul Serhii Koreţki în luna iulie. Cu toate acestea, efortul de război al ţării şi presiunea asupra bugetului continuă să afecteze procesul său de aderare.
Marţi, FMI a publicat un raport care analizează potenţialele beneficii economice ale aderării la UE pentru ţările din Balcanii de Vest şi Moldova, excluzând Ucraina din cauza „dimensiunii sale mult mai mari şi a conflictului militar în curs”.
Acest progres tehnic rapid contrastează în mod incomod cu realitatea politică din cadrul Consiliului UE, unde parcursurile de aderare ale Ucrainei şi Moldovei rămân legate între ele.
De ce aderarea Moldovei este legată de cea a Ucrainei
„Cuplajul” se referă la practica informală de a lega între ele procesele de aderare ale celor două ţări.
Gruparea ţărilor este deosebit de utilă în timpul ratificării, deoarece permite statelor membre să ratifice un singur tratat de aderare – aşa cum s-a întâmplat când România şi Bulgaria au aderat la bloc în 2007, explică Euronews.
Ucraina şi Moldova şi-au început procesele de aderare împreună în 2022, la doar câteva zile după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă asupra Ucrainei. În decembrie 2023, liderii UE au deschis simultan negocierile de aderare cu ambele ţări.
Procesul de aderare al Kievului a fost apoi blocat timp de doi ani de un veto al Ungariei conduse de Viktor Orbán, motivat de disputele bilaterale privind tratamentul minorităţii maghiare din regiunea Transcarpatia, situată în estul Ucrainei.
Elanul a revenit după ce partidul Tisza al lui Péter Magyar l-a înlăturat pe Orbán de la putere în aprilie, determinând Budapesta şi Kievul să deschidă negocieri pentru soluţionarea disputelor bilaterale. În iunie, Ungaria şi-a ridicat veto-ul asupra primului grup de negocieri.
Al doilea dintre cele şase clustere de negociere s-a deschis în iulie. De atunci, însă, Ungaria a încetinit din nou procesul Ucrainei, întrucât peste un deceniu de retorică anti-ucraineană sub conducerea lui Orbán face ca progresele rapide să fie greu de acceptat pentru mulţi maghiari.
Deşi tensiunile reprezintă o chestiune pur bilaterală între Ucraina şi Ungaria, această legătură înseamnă că Moldova a fost prinsă în vârtejul evenimentelor.
„Avem un obiectiv ambiţios”
Această idee de a lega Moldova de Ucraina a fost determinată de considerente geopolitice majore. Moldova se confruntă de mult timp cu o prezenţă militară rusă în Transnistria, ceea ce înseamnă că, atunci când a izbucnit războiul în 2022, ţara s-a trezit în spatele liniei frontului, cu trupe ruse pe propriul teritoriu.
Această legătură are o importanţă deosebită şi pentru Kiev, care vede perspectiva viitoarei aderări la UE ca pe o ancoră de salvare care menţine ţara în afara sferei de influenţă a Rusiei.
De când Moldova s-a alăturat procesului de extindere alături de Ucraina, se susţine că, dacă Chişinăul ar avansa singur în timp ce Kievul este împotmolit în dispute bilaterale, s-ar transmite un semnal politic greşit.
De aceea, principalii susţinători ai extinderii din partea Ucrainei, în special statele baltice, au insistat să se menţină această legătură pe tot parcursul fazei de deschidere a clusterelor.
Însă aspectul tehnic al aderării, adică reformele în sine, nu trebuie să aştepte ca procesul politic să recupereze decalajul.
Oficialii UE se aşteaptă ca cuplarea celor două ţări est-europene să se menţină până la deschiderea tuturor clusterelor rămase. Din acel moment, se preconizează că situaţia se va schimba rapid, cu condiţia ca Moldova să-şi menţină ritmul reformelor.
„Avem un obiectiv ambiţios: să fim pregătiţi să încheiem negocierile până la începutul anului 2028”, a declarat Gherasimov.
Editor : C.S.
About the Author
