Șefa Comisiei Europene prezintă miercuri în Parlamentul European discursul despre Starea Uniunii. Ursula von der Leyen şi-a legat moştenirea politică de efortul de a face Europa mai independentă într-o lume periculoasă. Miercuri, ea va trebui să explice cum decurg lucrurile în acest sens şi ce urmează. În contextul în care UE se confruntă cu războaie, incendii de pădure şi cu Donald Trump, Ursula von der Leyen va profita de cel de-al şaselea discurs al său privind Starea Uniunii (SOTEU) pentru a-şi prezenta agenda, scrie POLITICO, preluat de News.ro.
Discursul va începe la ora locală 9:00 (10:00, ora României), în Parlamentul de la Strasbourg, şi în premieră va asista şi un lider de peste Ocean – premierul canadian Mark Carney, care, aflat în război comercial cu Donald Trump, încearcă să strângă legăturile cu Uniunea Europeană.
Adaptarea Europei la schimbările climatice, recuperarea decalajului faţă de China şi SUA în domeniul inteligenţei artificiale, impulsionarea industriei de apărare a blocului european şi reformarea normelor privind imigraţia sunt teme care, foarte probabil, vor fi abordate de preşedinta Comisiei Europene.
Discursul va fi revizuit şi rescris până în momentul în care va fi rostit. Însă, pe baza discuţiilor cu peste o duzină de oficiali europeni, cărora li s-a acordat anonimatul pentru a discuta priorităţile şi punctele-cheie ale preşedintei, redacţia POLITICO a aflat ce teme va aborda aceasta.
Inteligența artificială
Inteligenţa artificială (IA) a fost tema principală a reuniunii Comisiei de la Tervuren de la începutul acestei luni, când s-a planificat discursul. Este semnificativ faptul că, în acea zi, a fost prezent şi consilierul special al Comisiei pentru aplicaţiile industriale ale IA, preşedintele Siemens, Jim Hagemann Snabe.
O reuniune separată a şefilor de cabinet, în cadrul căreia aceştia şi-au prezentat priorităţile departamentelor lor pentru a fi incluse în discurs, a abordat modul în care va fi prezentat impactul IA asupra locurilor de muncă. Reuniunea a fost prezidată de Bjoern Seibert, considerat mâna dreaptă a Ursulei von der Leyen.
Echipa lui von der Leyen a solicitat unităţilor de politică relevante ale Comisiei să furnizeze statistici actualizate pentru discurs privind numărul de locuri de muncă care ar putea fi pierdute şi create pe măsură ce adoptarea IA se extinde, potrivit unuia dintre oficialii care are cunoştinţă despre discuţiile desfăşurate cu uşile închise.
Competitivitatea
La doi ani de la raportul de referinţă al fostului prim-ministru italian Mario Draghi privind modalităţile de a restabili competitivitatea continentului, von der Leyen urmează să facă un bilanţ al eforturilor Comisiei sale de a combate criza economică a Europei prin simplificarea birocraţiei.
Ea urmează să vorbească despre o „curăţenie generală” în domeniul reglementării şi despre principiul „simplităţii încă din faza de concepere”, a declarat un funcţionar european de rang înalt.
Totuşi, competitivitatea nu va fi tema principală a discursului de data aceasta. Iar această onoare îi va reveni temei despre…
Clima
Pe măsură ce Europa iese dintr-o vară infernală, cu râurile secate şi pădurile incendiate, adaptarea la schimbările climatice – unul dintre principalele subiecte discutate de comisarii lui von der Leyen la un seminar de la începutul acestei luni pentru a pregăti discursul – va ocupa un loc central în alocuţiunea sa.
Comisia lucrează deja la un plan de îmbunătăţire a rezilienţei Europei la schimbările climatice. Acest pachet de politici, programat pentru sfârşitul lunii octombrie şi care se preconizează că va include măsuri precum un scenariu climatic comun care să precizeze condiţiile viitoare la care ţările UE vor trebui să se pregătească, precum şi evaluări periodice ale riscurilor, va fi probabil menţionat în discurs – deşi rămâne de văzut cât de multe detalii va oferi preşedinta CE.
Accentul pus pe climă survine în contextul în care Comisia condusă de von der Leyen încearcă să-şi apere obiectivul de reducere a emisiilor până în 2040, răspunzând în acelaşi timp la presiunea tot mai mare din partea industriei şi a capitalelor naţionale de a limita costul economic al tranziţiei ecologice.
Comisarul pentru climă, Wopke Hoekstra, a declarat pentru POLITICO că CE doreşte să se asigure că planificarea este „integrată” în întregul proces de elaborare a politicilor la nivel european şi naţional, ceea ce înseamnă că rezilienţa climatică ar fi luată în considerare în fiecare etapă a procesului decizional privind investiţiile în infrastructură, legislaţia şi multe altele.
Un oficial a afirmat că discursul ar putea include, de asemenea, referiri la rezilienţa resurselor de apă şi la economia circulară.
Comerțul
Una dintre marile întrebări care planează asupra discursului Ursulei von der Leyen este dacă va menţiona China.
În discursul său din 2023, ea a anunţat că Bruxelles-ul lansează o anchetă privind subvenţiile pentru vehiculele electrice chinezeşti. Măsura a provocat o reacţie de retorsiune din partea Beijingului, care a vizat exporturile europene, precum carnea de porc şi coniacul.
De data aceasta nu va fi aşa, potrivit unui oficial, iar von der Leyen nu va anunţa o altă anchetă. Beijingul nu va ocupa un loc foarte important în discurs, deşi se preconizează că ea va sublinia necesitatea ca UE să accelereze eforturile de diversificare şi ar putea merge până la a menţiona explicit instrumentul de diversificare propus de Comisie.
Migrația
Discursul lui von der Leyen are loc în urma crizei din Ceuta, unde zeci de mii de imigranţi au intrat pe teritoriul spaniol, provocând valuri de şoc politic în cadrul blocului pe parcursul verii.
Comisarul pentru migraţie, Magnus Brunner, le-a prezentat colegilor săi comisari un raport privind lecţiile învăţate din această situaţie în cadrul seminarului Colegiului din această lună, fiind singurul comisar care a făcut o astfel de prezentare, a declarat un oficial european pentru POLITICO.
Von der Leyen ar urma să profite de discursul său pentru a solicita consolidarea Frontex, agenţia UE pentru gestionarea frontierelor. Aceasta include triplarea numărului de gardieni de frontieră şi de coastă europeni la 30.000, de la aproximativ 7.800 în prezent, precum şi o posibilă extindere a mandatului şi a competenţelor Frontex, potrivit celor trei oficiali, ceea ce ar permite agenţiei să joace un rol în aşa-numitele centre de returnare din ţările terţe.
Doi oficiali au spus că von der Leyen ar putea deschide calea către finanţarea infrastructurii de frontieră (adică instalarea de garduri) cu fonduri ale UE – o schimbare semnificativă a poziţiei Comisiei. Un oficial a spus că ea ar putea, de asemenea, să propună utilizarea fondurilor blocului european pentru a ajuta ţările membre să finanţeze centre de returnare în afara blocului.
Însă cea mai controversată idee luată în considerare pentru discurs, potrivit unui diplomat de rang înalt şi unui oficial al UE, este un cadru european pentru situaţii de presiune migratorie masivă, care să permită suspendarea anumitor norme privind azilul şi returnări mai rapide. Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a avansat o idee similară într-un recent editorial publicat în POLITICO.
Apărarea
Se preconizează că apărarea şi securitatea vor ocupa, de asemenea, un loc important în discurs, având în vedere că Strategia de securitate, aşteptată de mult timp, este prevăzută pentru începutul lunii octombrie.
Iniţial, strategia urma să fie prezentată după summitul NATO de la Ankara din iulie, iar amânarea acesteia alimentează aşteptările că von der Leyen va profita de discursul său pentru a anticipa documentul, prezentând în avanpremieră unele dintre ideile şi priorităţile sale cheie.
Comisia pregăteşte, de asemenea, o politică actualizată privind Arctica, aşteptată în prezent pe 20 octombrie şi redenumită „Strategia privind vecinătatea nordică şi Arctica”, pentru a reflecta aria sa geografică mai largă. Von der Leyen s-a întors recent din Groenlanda, afirmând că Europa doreşte să se „implice mai mult în Arctica”.
În prezenţa prim-ministrului canadian Mark Carney, un oficial al UE a afirmat că von der Leyen ar putea anunţa o iniţiativă de securitate în Arctica împreună cu Ottawa. „Securitatea şi apărarea sunt întotdeauna punctul ei forte”, a spus oficialul.
Un alt oficial de rang înalt a subliniat că von der Leyen îl găzduieşte pe Carney, iar o „gazdă bună” oferă cadouri, deşi nu a putut preciza care ar fi aceste „cadouri” politice.
Rețelele sociale
Von der Leyen a confirmat că va folosi discursul său pentru a dezvălui planurile privind restricţiile de vârstă pentru reţelele sociale, o propunere legislativă putând fi prezentată chiar în aceeaşi zi. Există multe întrebări dificile la care va trebui să răspundă, inclusiv care va fi vârsta minimă stabilită şi dacă va permite ţărilor UE să-şi stabilească propria limită de vârstă.
Săptămâna trecută, la o cină ministerială la Dublin, capitalele nu au reuşit să cadă de acord asupra vârstei, au declarat trei oficiali pentru POLITICO.
Luni, POLITICO a relatat că joi Comisia va prezenta o nouă lege a UE privind protecţia copiilor (EU KIDS Act). Propunerea vizează crearea unui sistem pe niveluri pentru accesarea reţelelor sociale sub supravegherea părinţilor înainte de vârsta de 15 ani.
De asemenea, este probabil ca CE să extindă restricţiile de vârstă şi la alte servicii, precum platformele de jocuri şi chatbot-urile bazate pe inteligenţă artificială.
„Nu trebuie să acceptăm o copilărie modelată de algoritmi”, a declarat joia trecută Ursula von der Leyen.
Editor : M.C
About the Author
