Franţa este pregătită să-l susţină pe fostul guvernator al Băncii Centrale a Olandei, Klaas Knot, pentru a-i succeda Christinei Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene, cu condiţia ca postul influent de economist-şef al BCE să revină unui candidat francez. Propunerea informală beneficiază de sprijinul preşedintelui Emmanuel Macron, dar riscă să întâmpine o opoziţie puternică din partea Germaniei, au declarat pentru Reuters surse familiarizate cu discuţiile, potrivit News.ro.
Mandatul de opt ani al Christinei Lagarde se încheie oficial la sfârşitul lunii octombrie 2027, însă speculaţiile privind o plecare anticipată s-au intensificat.
Şi Isabel Schnabel, membră germană a Comitetului executiv, ar putea pleca înainte de încheierea mandatului său, la sfârşitul lui 2027. O asemenea situaţie ar accelera negocierile pentru o amplă reorganizare a conducerii BCE, în condiţiile în care mandatul economistului-şef Philip Lane expiră în mai.
Preşedintele BCE şi ceilalţi cinci membri ai Comitetului executiv sunt desemnaţi prin consens de liderii celor 21 de state din zona euro, iar Germania, Franţa şi Italia beneficiază în practică de o reprezentare permanentă.
Klaas Knot, principalul candidat susţinut de Paris
Knot, în vârstă de 59 de ani, a condus banca centrală olandeză între 2011 şi 2025 şi a petrecut 14 ani în Consiliul guvernatorilor BCE. Este considerat un susţinător pragmatic al unei politici monetare mai stricte, dar suficient de flexibil pentru a-şi modifica poziţia în funcţie de evoluţia datelor economice.
„Este un radical, dar într-un mod inteligent”, a declarat un oficial francez despre Knot.
În perioada conducerii lui Mario Draghi, Knot s-a opus tot mai des politicilor masive de stimulare ale BCE, deşi ulterior a recunoscut importanţa angajamentului lui Draghi de a face „tot ce este necesar” pentru salvarea euro. Relaţia sa cu BCE s-a schimbat sub Christine Lagarde, când a revenit în consensul instituţiei, chiar dacă s-a numărat printre primii susţinători ai înăspririi politicii monetare în timpul exploziei inflaţiei din 2022.
Principalul său rival este Pablo Hernández de Cos, 55 de ani, fost guvernator al Băncii Spaniei şi actual director general al Băncii Reglementelor Internaţionale. De Cos este considerat mai moderat în politica monetară şi este descris de colegi drept un economist pragmatic, care îşi fundamentează poziţiile pe date şi evită abordările dogmatice.
Franţa vrea postul de economist-şef al BCE
În schimbul sprijinului pentru Knot, Parisul doreşte ca funcţia de economist-şef al BCE, considerată una dintre cele mai influente din conducerea instituţiei, să revină Franţei. Printre numele luate în calcul se află Agnès Bénassy-Quéré, viceguvernator al Băncii Franţei, Laurence Boone, fost economist-şef al OCDE şi fost ministru pentru Europa, precum şi Hélène Rey, aflată în prezent la Banca Reglementelor Internaţionale.
Planul riscă însă să provoace opoziţia Berlinului. Germania urmăreşte la rândul său postul de economist-şef şi este preocupată de menţinerea angajamentului BCE pentru stabilitatea preţurilor, în timp ce problemele tot mai mari ale Franţei legate de datorie sporesc interesul Parisului pentru păstrarea unei influenţe puternice asupra politicii monetare din zona euro.
Printre ceilalţi candidaţi menţionaţi pentru preşedinţia BCE se numără Joachim Nagel, 60 de ani, şeful Bundesbank din 2022, considerat un susţinător moderat al politicii monetare restrictive, şi Nadia Calviño, 57 de ani, preşedinta Băncii Europene de Investiţii şi fost ministru spaniol. Calviño nu şi-a exprimat public interesul pentru funcţie, dar numele său apare în discuţiile neoficiale.
Lagarde a afirmat că nu intenţionează să plece înainte de 2027, declarând: „Nu veţi scăpa de mine înainte de 2027”. O plecare înaintea alegerilor prezidenţiale franceze din mai i-ar permite însă lui Macron să aibă un rol decisiv în alegerea succesorului său înainte de încheierea propriului mandat.
Editor : M.B.
About the Author
