Protestele oierilor din Piața Victoriei, generate de blocarea exporturilor de oi infestate cu pesta micilor rumegătoare, dar și valul de alerte sanitare din mai multe state europene care vizează carnea de pui provenită din România și care este infestată cu Salmonella ridică semne de întrebare cu privire la calitatea produselor alimentare exportate din țara noastră, potrivit unei analize a firmei de consultanță Frames. Analiștii arată că există semne de întrebare și cu privire la modul în care sunt respectate condițiile de igienă și siguranță în producție în companiile românești.
Analiștii Frames arată că protestele oierilor au fost generate de interdicția pe exporturile de animale vii nevaccinate, în contextul în care la nivel european există o alertă de pestă a micilor rumegătoare.
În același context, autoritățile cehe au anunțat pe 15 septembrie că au identificat bacteria Salmonella în două loturi de carne de pui provenite din România, la câteva zile după ce și Italia a anunțat că a identificat aceeași bacterie într-un lot de carne proaspătă de pui produsă la noi în țară.
„Aceste evenimente nu par legate la prima vedere însă care, investigate din perspectiva efectelor economice, riscă să producă consecințe economice grave pentru economie, iar marele semn de întrebare este legat de ,,ștampila” de certificare aplicată produselor românești”, potrivit analizei Frames.
Cifrele brute
În primele șapte luni din anul 2026, exporturile de alimente și animale vii ale firmelor românești au crescut semnificativ față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 58,27 de miliarde de euro (în timp ce importurile însumează 77,55 de miliarde de euro).
În domeniul alimentar, exporturile de alimente și animale vii au ajuns la 4,51 de miliarde de euro, cu 7,9% mai mult decât anul trecut, potrivit datelor oficiale analizate de compania Frames.
- 2,4 miliarde de euro au venit dinspre state ale Uniunii Europene, în timp ce 2,11 miliarde de euro din state din afara Uniunii Europene.
- România a importat alimente și animale vii în valoare de 6,76 de miliarde de euro, din care valoarea importurilor din state UE a fost de 5,89 de miliarde de euro.
„România vinde marfă brută — cereale, semințe oleaginoase, animale vii — în afara Uniunii, unde concurează pe preț, și cumpără produs procesat, ambalat și cu marcă din interiorul Uniunii, unde se concurează pe încredere și specificație. Diferența dintre cele două fluxuri este exact valoarea adăugată pe care nu o captează”, a subliniat Adrian Negrescu, economist și managerul companiei Frames.
Analiza Frames arată că „singura poveste de succes completă” este carnea de pui, a cărei producție a crescut cu 35% față de nivelul de acum 10 ani (ajungând la 550.000 de tone în 2024) și a fost în continuă creștere și în 2025.
- Sectorul acoperă 98% din consumul intern și exportă de 2 ori mai mult față de acum 10 ani, ajungând în 2024 la 270 de milioane de euro.
- Din exporturi, Bulgaria preia cel mai mare volum, 25.833 de tone, urmată de Franța, cu 12.157 de tone (dar care plătește de două ori mai mult pe tonă decât Bulgaria), iar Ungaria, Țările de Jos și Grecia completează topul.
La polul opus se regăsește carnea de porc, unde producția internă acoperă 20% din necesar. Importurile în acest sector au depășit 500 de milioane de euro în primul semestru din 2024.
„Diferența dintre industriile care reușesc și cele care nu reușesc nu este calitatea produsului. Este capacitatea de a construi scară, brand și acces la piețele care plătesc mai mult. Iar accesul la acele piețe — adică exact la piața intracomunitară, unde România are astăzi un deficit alimentar de 3,49 miliarde de euro — depinde, în ultimă instanță, de un singur activ: încrederea cumpărătorului”, subliniază Adrian Negrescu în analiza citată.
Care este cea mai mare provocare pentru România
Astfel, pentru România, analiștii Frames arată că una dintre cele mai mari provocări este dată de reputație. Însă produsele românești apar constant în baza de date a Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje din UE.
Aceștia arată, ca exemplu, că loturi întregi de carne de pui exportată din România au fost reclamate în Italia, Grecia, Bulgaria și Cehia, cu tulpini de mare risc de Salmonella.
„Fiecare alertă este o gaură neagră în această reputație (…) Marea majoritate a producătorilor români respectă standardele, dar unii profită de lipsa de transparență și de intervenție promptă și publică a autorităților competente”, mai subliniază Adrian Negrescu.
Acesta cere din partea autorităților un sistem centralizat de verificare a producătorilor și de „dezvăluire a celor care derapează și ne pun sănătatea în pericol”.
Practic, efectul se propagă în lanț, subliniază analiștii. Dacă un producător din țară greșește, acest lucru se răsfrânge asupra tuturor celorlalți producători români.
„Problema nu este siguranța alimentară. Problema este că, într-un sistem în care neconformitatea nu poate fi atribuită unei firme, ea se atribuie unei țări — iar conformitatea, la rândul ei, nu poate fi recompensată. Asta nu este o chestiune de imagine. Este diferența dintre 1.740 și 3.780 de euro pe tonă, înmulțită cu fiecare tonă pe care România o vinde în afara Uniunii pentru că nu reușește să o vândă înăuntru”, a adăugat Negrescu.
Trei pași în așa fel încât produsele românești să devină mai valoroase la export
Pentru ca produsele românești să devină mai valoroase la export, este nevoie și de transparentizarea datelor, subliniază analiștii Frames, care au propus trei pași:
- „Primul, cel mai simplu: publicarea voluntară, de către producători, a unor date structurate de conformitate — rata neconformităților raportată la volumul produs și la numărul de probe prelevate, proporția depistărilor prin autocontrol față de controale oficiale, timpul mediu de la depistare la retragere și recurența pe același flux. Sunt patru indicatori care măsoară transparența, spre deosebire de numărătoarea brută, care măsoară altceva”
- „Al doilea: agregarea publică, de către autoritatea națională, a datelor pe care le deține deja din controalele oficiale, într-un format consultabil. Informația există în ANSVSA, ANPC și în sistemul de alertă. Nu este structurată pentru a fi folosită de cineva care ia o decizie de cumpărare, fie el consumator sau importator”
- „Al treilea, cel mai lent: susținerea, la nivel european, a unei extinderi a informației publicate în RASFF Window către identificarea operatorului în cazurile cu risc grav confirmat. Este o schimbare de reglementare, nu una administrativă, dar este singura care ar muta definitiv costul reputațional de la origine la firmă”
Editor : M.G.
About the Author
