De la copilărie la maturitate, nevoile medicale evoluează, iar monitorizarea stării de sănătate trebuie adaptată fiecărei etape de viață. Medicul de familie Andrei Panaite a explicat, într-un interviu pentru Digi24.ro, ce analize și investigații sunt recomandate în funcție de vârstă, pentru depistarea timpurie a unor posibile afecțiuni.
Screeningul este o măsură de prevenție destinată persoanelor fără simptome, care urmărește depistarea precoce a unor boli sau modificări ale stării de sănătate.
Cele mai importante evaluări medicale recomandate în funcție de vârstă
La nou-născuți și copii mici
„În primii ani de viață, monitorizarea dezvoltării copilului este esențială. Controalele periodice urmăresc creșterea atât ponderală, cât și metrică, dezvoltarea neurologică și motorie, vederea, auzul și dentiția, dar și repere importante precum susținerea capului, reflexele, circumferința craniană, debutul mersului și dezvoltarea șoldurilor și a cordului. Între 12 și 24 de luni, medicul urmărește și eventualele întârzieri în dezvoltare sau semne sugestive pentru tulburările de spectru autist. Alimentația este, de asemenea, atent evaluată.
Analizele de sânge sunt mai puține decât în cazul adulților și se recomandă în funcție de necesități. În principal, hemoleucograma și feritina sunt urmărite pentru depistarea anemiei, iar calciul, fosforul și fosfataza alcalină pot fi evaluate atunci când există suspiciunea de rahitism sau tulburări ale metabolismului osos. În România, conform protocolului din maternități, vitamina D este recomandată încă din primele zile de viață, cu indicația de continuare a administrării acasă, pe termen lung.
- Copiii până la 2 ani beneficiază de controale medicale periodice, atât la pediatru, cât și la medicul de familie. Analizele sunt recomandate individual, în funcție de vârstă, sex, factori de risc și antecedente medicale, neexistând un panel standard de investigații. ”, a explicat Andrei Panaite
Perioada de 6-9 ani
„Între 6 și 9 ani, monitorizarea copilului se concentrează pe noi repere importante: indicele de masă corporală, tensiunea arterială, postura și coloana vertebrală, vederea, dantura și dezvoltarea pubertară. Este și o perioadă sensibilă în ceea ce privește apariția problemelor metabolice, în special a excesului ponderal și a obezității. De aceea, este important ca părinții să urmărească atât obiceiurile alimentare, cât și evoluția greutății copilului.
În funcție de contextul medical, pot fi evaluate și colesterolul total, glicemia à jeun, transaminazele și funcția glandei tiroide. În zona de prevenție trebuie inclus și calendarul național de vaccinare, care poate fi consultat pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).” , a adăugat medicul de familie
Perioada între 10 și 17 ani
„În adolescență, controalele preventive capătă noi dimensiuni, pe măsură ce creșterea, stilul de viață și mediul social pot influența sănătatea fizică și emoțională. Indiferent de sex, sunt importante măsurarea tensiunii arteriale și a pulsului, electrocardiograma, evaluarea dezvoltării fizice, a somnului și a activității fizice.
La fel de importantă este discuția, într-un cadru confidențial, atât cu medicul, cât și în familie, despre fumat, alcool, consumul de substanțe, bullying, anxietate, depresie și comportamentul sexual.
Pentru adolescente, hemoleucograma, feritina și sideremia pot fi utile în prevenirea și depistarea anemiei feriprive, mai ales în contextul pierderilor de fier asociate menstruației.
Un loc esențial în prevenție îl ocupă vaccinarea împotriva HPV. În România, vaccinul este disponibil gratuit pentru persoanele cu vârsta între 11 și 26 de ani inclusiv și contribuie la prevenirea cancerului de col uterin, precum și a altor cancere asociate infecției cu HPV. De reținut faptul că HPV se transmite în principal prin contact direct piele-la-piele în timpul contactului intim, nu exclusiv prin contact sexual propriu-zis.
Sportul, o investiție în sănătate
Recomand oricărui adolescent să facă sport, indiferent de forma aleasă. Mișcarea nu înseamnă doar sănătate în prezent, ci și o investiție pe termen lung într-un organism puternic și într-o calitate bună a vieții.
Este important să renunțăm la ideea că, odată cu înaintarea în vârstă, este firesc să apară bolile, durerile articulare sau excesul ponderal. Experiența medicală și nutrițională arată că activitatea fizică practicată constant poate contribui la menținerea sănătății, a unei greutăți normale și la reducerea riscului unor afecțiuni cronice.”, a mai precizat sursa Digi24.ro
Adulții între 18 și 30 de ani
„Între 18 și 30 de ani, prevenția medicală devine cu atât mai importantă cu cât stilul de viață se schimbă: apar responsabilități profesionale, financiare și familiale, iar grija pentru propria sănătate trece uneori pe plan secund.
Chiar și în absența unor simptome, controalele periodice pot include măsurarea tensiunii arteriale, electrocardiograma, evaluarea sănătății mintale, a activității fizice și a consumului de alcool, precum și calcularea indicelui de masă corporală. Consultul stomatologic periodic rămâne, de asemenea, esențial.
Poate cel mai important element al prevenției îl reprezintă analizele anuale, chiar și atunci când nu există simptome sau probleme de sănătate aparente. ”, a adăugat specialistul
Persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani
„După 35-40 de ani, prevenția devine tot mai importantă. Pe lângă monitorizările recomandate la 18-30 de ani, în funcție de vârstă și factorii de risc, pot fi utile mai multe investigații. Osteodensitometria (DXA) evaluează densitatea osoasă și riscul de osteoporoză și poate fi recomandată femeilor după 45 de ani, în funcție de profilul de risc.
Genotiparea HPV identifică tulpinile HPV cu risc oncogen și poate contribui la prevenția cancerului de col uterin și a altor cancere asociate HPV, atât la femei, cât și la bărbați. Ecografia Doppler și ecocardiografia oferă informații despre vasele de sânge și funcția inimii și sunt cu atât mai importante în prezența unor factori precum fumatul, obezitatea, sedentarismul sau antecedentele cardiovasculare personale ori familiale.
Pentru femei, testul Babeș-Papanicolau poate identifica modificări ale celulelor colului uterin și contribuie la depistarea precoce a leziunilor asociate HPV. Ecografia abdominală, o investigație imagistică neinvazivă, poate fi efectuată periodic la persoanele aparent sănătoase și mai frecvent atunci când există afecțiuni sau factori de risc.
Adulții după 50 de ani
După 50 de ani, screeningul oncologic devine o componentă esențială a prevenției. Pentru femei, mamografia poate fi efectuată o dată la doi ani, iar ecografia sau mamografia pot fi recomandate individual, mai ales în cazul unui risc crescut – antecedente familiale de cancer de sân sau ovarian, mutații genetice ori iradiere toracică.
La bărbați, PSA, markerul utilizat în evaluarea riscului de cancer de prostată, poate fi inclus în screening începând cu 50 de ani, de regulă la intervale de doi ani, după o discuție cu medicul. În cazul unui istoric familial de cancer de prostată sau al altor factori de risc, evaluarea poate începe mai devreme și poate include și ecografia abdominală.
Pentru screeningul cancerului colorectal, atât femeile, cât și bărbații cu risc mediu pot efectua, începând de la 50 de ani, testul imunologic pentru depistarea sângerărilor oculte din scaun, de regulă o dată la doi ani, până la 75 de ani. Colonoscopia reprezintă o investigație importantă pentru depistarea precoce a cancerului colorectal și a leziunilor care pot necesita monitorizare sau tratament.”, a explicat sursa Digi24.ro
Cum pot fi făcute aceste investigații?
„Primul pas este consultația preventivă la medicul de familie. În funcție de vârstă și profilul medical, acesta poate recomanda investigațiile necesare și poate elibera bilete de trimitere. Analizele de prevenție pot fi prescrise anual, la solicitarea pacientului, multe dintre acestea fiind decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. ”, a conchis medicul de familie Andrei Panaite
Acest material are scop informativ și nu înlocuiește consultația medicală sau recomandarea personalizată a medicului. Investigațiile pot varia în cazul persoanelor cu simptome, boli cronice, antecedente familiale sau factori de risc crescut.
About the Author
