Orașul ucrainean Odesa a petrecut multe luni supraviețuind unor lovituri aeriene puternice care terorizează portul, economia, infrastructura și populația civilă. Care este scopul Rusiei? Vor putea locuitorii Odesei să reziste acestui nou val de teroare rusă? Sunt întrebări la care Kyiv Post încearcă să răspundă într-o amplă analiză, după ce a stat de vorbă cu mai mulți locuitori și reprezentanți ai autorităților din oraș.
Odesa este principalul port al Ucrainei la Marea Neagră, un oraș cu un milion de locuitori și un important centru industrial și stațiune balneară. În fiecare an, de aici sunt exportate cereale și produse metalurgice.
Odesa este poarta maritimă a Ucrainei. Trei porturi majore din oraș și din împrejurimile sale oferă rute cheie pentru exporturile ucrainene, care creează locuri de muncă în întreaga țară și generează un flux de valută străină, potrivit Kyiv Post.
Încă din prima zi a invaziei pe scară largă, Odesa a devenit una dintre țintele prioritare ale Rusiei. Forțele ruse au încercat să ajungă la Odesa pe cale terestră, dar au fost înfrânte lângă Mîkolaiiv, un oraș important aflat la 150 de kilometri spre nord-est.
Au recurs apoi la o blocadă maritimă a orașului. Cu toate acestea, după scufundarea crucișătorului Moskva și eliberarea Insulei Șerpilor – o poziție cheie în Marea Neagră -, comerțul maritim a fost reluat.
Apoi, ca parte a încercărilor sale de a distruge întregul sector comercial al Ucrainei, Rusia a reluat atacurile asupra orașului și a portului în 2026.
„Diferența este că în orice moment poate apărea o rachetă”
Pompierul Vladîslav Prîhodko este unul dintre cei care gestionează în mod regulat urmările loviturilor rusești asupra infrastructurii civile din Odesa. El spune că ceea ce se întâmplă acum este foarte diferit de activitatea sa din timpul „de pace”.
„Diferența este că în orice moment poate apărea o rachetă sau o dronă Shahed, reprezentând o amenințare la adresa vieții noastre și a vieții civililor. Diferența este că, în timpuri normale, avem pur și simplu o procedură stabilită pentru stingerea unui incendiu. Însă în timpul bombardamentelor trebuie să reacționăm foarte rapid și totul este mereu diferit. A fost o lovitură lângă piața radio, au fost mai multe lovituri acolo, a fost lovit un cămin, am urcat în «nacelă» pentru a stinge incendiul din clădire și am primit o alertă de atac aerian că au fost lansate alte rachete, așa că ne-am îndepărtat de clădire cât mai repede posibil”, povestește Prîhodko.
Rușii folosesc tot ce au în arsenal – drone kamikaze, bombe aeriene ghidate KAB, rachete. Atacurile au loc în fiecare zi. Uneori există zile în care numărul orelor petrecute sub alertă de atac aerian îl depășește pe cel al orelor fără alertă, cu zeci de ținte îndreptându-se spre Odesa.
Forțele ruse atacă adesea haotic, lovind tot ce le iese în cale – centre comerciale și clădiri rezidențiale.
„Cel mai greu lucru este situația morală… psihologică. Când ești la un incendiu sau cureți dărâmăturile, nu te gândești dacă mai ai putere sau altceva – pur și simplu lucrezi. Cel mai greu este că oamenii așteaptă să ajungi la rudele lor. Oamenii așteaptă și speră că totul va fi bine cu cei dragi ai lor”, spune Prîhodko.
„Peste 300 de nave au fost avariate sau distruse”
Superiorul lui Vladîslav Prîhodko, Denîs Voronin, spune că se lucrează în permanență, noapte și zi. Unii devin epuizați, însă nimeni nu vrea să se oprească sau să renunțe.
„De ce face inamicul asta? Este greu de înțeles. Au loc atacuri repetate. Un atac lovește o zonă rezidențială sau de infrastructură, noi mergem acolo, iar apoi are loc o altă lovitură în același loc, pentru a-i răni pe salvatori, pompieri, medici, cei care vin să ajute. Băieții au ture de 24 de ore. Programul meu este puțin diferit, deoarece sunt adjunctul șefului de subunitate. Merg cu ei la toate incendiile majore și la toate atacurile. Ne este greu, dar lucrăm ca un singur mecanism”, spune Voronin.
Ținta principală a rușilor este portul. Ca urmare a atacurilor, transportul maritim a fost perturbat, peste 300 de nave au fost avariate sau distruse, iar sute de marinari au fost răniți, unii fiind uciși, declară Dmîtro Barînov, președintele Asociației Porturilor din Ucraina.
„În acest timp, peste 300 de nave au fost avariate sau distruse complet ori parțial. Și, așa cum am spus deja, ei au intensificat acest tip de vânătoare. Pot folosi acest cuvânt: vânează nave civile care arborează pavilioane străine și au echipaje internaționale, cetățeni din diferite țări”, spune Barînov.
El afirmă că aceasta nu este doar o problemă ucraineană, ci una globală.
„Nu este vorba doar despre produse agricole, ci și despre minereu de fier. Suntem un producător și un exportator major de astfel de mărfuri. Știți, când a fost o blocadă completă în 2022, prețul grâului la Bursa din New York a crescut imediat cu 25%. Acum Ucraina nu este prezentă pe piața agricolă. Și nici Rusia, pentru că în acel moment, în 2022, Rusia încă mai făcea comerț. Dar acum, nu. De aceea, o treime din producția și consumul global de grâu este blocată. Era destinată anumitor regiuni, cum ar fi Turcia, Africa de Nord, Tunisia, Algeria, Maroc, Egipt și Orientul Mijlociu. De aceea cred că acest lucru va avea, de asemenea, un impact negativ asupra economiei globale”, spune Barînov.
O navă cu cereale = 5.000 de camioane
Întrebarea este dacă exporturile pot fi redirecționate către alte porturi până când se asigură o protecție eficientă a Odesei. Au fost discutate opțiuni pentru exportul prin porturile de la Dunăre sau transportul cerealelor din Ucraina pe calea ferată ori cu camioane. Cu toate acestea, Barînov este sceptic, spunând că capacitatea porturilor este atât de mare încât este puțin probabil să fie înlocuită prin alte mijloace.
„Vă voi da un exemplu foarte simplu. O singură navă, chiar și una nu foarte mare, are 100.000 de tone. Adică de tip Capesize. Sau ceva între Panamax și Capesize. Așadar, o putem încărca în trei zile. Apoi nava pleacă spre destinație. Dacă calculați în ceea ce privește camioanele, asta înseamnă 5.000 de camioane. Vă puteți imagina? Înseamnă 5.000 de șoferi, 5.000 de seturi de documente și 5.000 de proceduri de trecere a frontierei. Dacă calculăm în ceea ce privește navele mai mici care pot ajunge în regiunea Dunării prin Canalul Sulina, unde pescajul este limitat la 7,2 metri, asta costă bani. Din nou, asta înseamnă 20 sau 30 de nave, 20 sau 30 de proceduri de pilotaj. România a devenit membru al Spațiului Schengen, astfel că procedurile lor au devenit mai complicate și durează mai mult”, spune Barînov.
„Este pur și simplu genocid”
Situația este înfricoșătoare pentru unii locuitori, iar aceștia încearcă să plece, spune istoricul local și activistul Vladîslav Balînskîi.
El crede că atacurile fac parte dintr-o strategie care vizează nu doar economia, ci și populația ucraineană din Odesa în sens mai larg.
„Călătoresc mult și pot spune asta nu doar despre Odesa, ci și despre Maiakî, la granița cu Moldova. Văd că, după bombardamente pe scară largă, fluxul de mașini care părăsesc Odesa crește. Oamenii sunt încă speriați de acest lucru. În ceea ce privește atacurile asupra portului, este clar o încercare a Rusiei de a opri exporturile de cereale. Dar în ceea ce privește bombardarea centrului istoric al orașului, nu înțeleg. Însă dacă pornim de la logica pe care am văzut-o în ultimii 12 ani, atunci acesta este pur și simplu genocid, o încercare de a distruge Ucraina în cadrul granițelor sale, de a intimida și de a alunga oamenii astfel încât aici să rămână un pustiu. Ucrainenii ca atare nu îi sunt necesari, iar se pare că oamenii din Odesa au înțeles acest lucru”, spune Balînskîi.
Cu toate acestea, majoritatea locuitorilor rămân. Întreaga sferă socială din Odesa continuă să funcționeze, la fel ca transportul public, restaurantele, barurile și cea mai mare parte a industriei sale, cum ar fi Opera din Odesa.
Oamenii continuă să meargă la teatru și să ducă turiștii la plajă chiar și în luna septembrie.
Atacurile rusești provoacă victime și pagube, însă Odesa nu este pregătită să renunțe, în timp ce Ucraina caută modalități de a debloca transportul maritim, mai scrie Kyiv Post.
Care ar putea fi acestea? Fie o încetare a focului în condiții care să includă oprirea atacurilor asupra porturilor, fie sancțiuni ferme din partea SUA și a Europei împotriva Rusiei, care să o forțeze să pună capăt acestui război fără sfârșit, mai scrie publicația ucraineană.
Editor : B.P.
About the Author
