Ministerul Economiei lucrează la modificarea legislației privind apartamentele și camerele închiriate pe termen scurt, pentru a o alinia regulamentului european din domeniu. Printre schimbările pregătite se numără introducerea unui număr unic de înregistrare pentru fiecare unitate și transmiterea de către platforme a unor date agregate despre sejururi. Instituția consideră necesară și eliminarea de pe platformele de rezervări a ofertelor din clădiri cu risc seismic, a declarat vineri Alin Grigore, director general în cadrul ministerului.
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului lucrează la adaptarea legislației împreună cu Federația Industriei Hoteliere din România, Consiliul Consultativ, patronatele reprezentative și organizațiile neguvernamentale.
Modificările urmăresc armonizarea normelor naționale cu Regulamentul (UE) 2024/1028 privind colectarea și partajarea datelor referitoare la serviciile de închiriere de locuințe pe termen scurt.
„Din perspectiva digitalizării, ce încercăm noi la minister și la ce lucrăm în ultima perioadă, cu FIHR, cu Consiliul Consultativ, cu celelalte patronate reprezentative sau organizații neguvernamentale, este în primul rând adaptarea legislației românești pentru a ne pune la punct cu regulamentul european privind închirierea pe termen scurt. Aceste unități de cazare de tipul apartamentelor și camerelor de închiriat pot reprezenta poate chiar o concurență neloială pentru industria hotelieră, pentru pensiuni și pentru unitățile mari de cazare, iar, pe de altă parte, în anumite situații, pot reprezenta chiar un posibil risc pentru turiști”, a declarat Alin Grigore la conferința „Ospitalitate Inteligentă 2026 – Tehnologie | Capital Uman | Impact”.
Oficialul a precizat că este important ca structurile de cazare aflate în clădiri cu risc seismic să fie eliminate de pe platformele de rezervări.
Număr unic de înregistrare pentru apartamente și camere
Una dintre principalele schimbări vizează atribuirea unui număr unic de înregistrare apartamentelor și camerelor oferite turiștilor spre închiriere pe termen scurt.
În România, toate unitățile care oferă servicii de cazare turistică ar trebui să dețină un certificat de clasificare. Cele care funcționează fără un astfel de document se află în afara legii și pot fi sancționate de direcția de control din cadrul ministerului.
„Regulamentul european are două componente. Pe de o parte, el trebuie să ofere un număr unic de înregistrare pentru unitățile de cazare de tip apartamente și camere de închiriat, ceea ce este o provocare inclusiv pentru noi, la minister, în sensul în care, în România, toate unitățile care oferă servicii de cazare turistică ar trebui să fie clasificate. Drept urmare, dacă avem unități care nu au un certificat de clasificare, ele sunt în afara legii. Evident, colegii de la direcția de control, dacă identifică astfel de situații, merg și sancționează”, a explicat reprezentantul MEDAT.
A doua componentă privește informațiile pe care platformele de rezervări urmează să le comunice autorităților române și europene. Datele nu vor identifica turiștii individual, ci vor fi centralizate pentru a arăta care sunt principalele piețe turistice pentru România și cât durează sejururile.
„Un lucru poate și mai important ar fi acela că, tot prin adaptarea legislației la acest regulament, platformele ar urma să ne comunice, atât nouă, cât și la nivel european, informații despre turiști. Nu neapărat despre turiști individual, pentru că nu acesta este rolul regulamentului, ci mai degrabă pentru a avea informații agregate despre cum arată cele mai importante piețe turistice pentru România și despre durata sejurului, iar astfel ne putem adapta politicile publice în funcție de aceste informații”, a adăugat acesta.
Ministerul lucrează la fișa digitală de cazare
MEDAT pregătește și fișa digitală de cazare și poartă discuții cu alte instituții implicate. Oficialul a precizat că proiectul privește inclusiv domeniul siguranței naționale.
O altă inițiativă aflată în lucru este înființarea unei organizații de management al destinației la nivel național. În România există în prezent aproape 50 de astfel de organizații, majoritatea constituite la nivel local sau județean și una singură la nivel regional.
Structura națională ar urma să aducă reprezentanții statului și ai mediului privat la aceeași masă, pentru a promova mai eficient România ca destinație turistică și pentru a organiza campanii mai bine direcționate.
„Cred cu tărie că este nevoie de un asemenea instrument, de un OMD național, care să pună la aceeași masă, la masa deciziilor, mediul privat, pe de o parte, și statul, pe de altă parte, în încercarea de a promova mai bine destinația România și de a avea campanii poate mult mai bine țintite. Acest lucru ne-ar ajuta foarte mult inclusiv pe noi, pentru că știm că, de multe ori, mediul privat este mult mai flexibil, mult mai angrenat în ceea ce înseamnă realitatea de la firul ierbii. Așadar, cred că un astfel de instrument poate avea doar efecte benefice pentru țara noastră. Avem iarăși un grup de lucru la minister și am avansat destul de bine, cel puțin în ultimele luni”, a mai spus Alin Grigore.
Editor : A.D.
About the Author
