Deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB în primele 8 luni ale anului (Ministerul Finanțelor)

Deficitul bugetar s-a redus, în termeni nominali, cu 31% după primele opt luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, coborând la 2,89% din PIB, a anunţat sâmbătă Ministerul Finanţelor.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, cu 26,94 miliarde de lei mai mic faţă de deficitul de 86,36 miliarde de lei înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2025. În termeni nominali, deficitul bugetar s-a redus cu aproximativ 31%. Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 4,51% în primele opt luni ale anului 2025 la 2,89% în perioada similară din 2026, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire de aproximativ 1,62 puncte procentuale”, precizează instituţia, într-un comunicat de presă transmis sâmbătă.

Evoluţia reflectă menţinerea procesului de consolidare fiscal-bugetară, în condiţiile în care veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,4% ( aproape 48 miliarde de lei), faţă de primele opt luni din 2025, într-un ritm semnificativ superior celui al cheltuielilor totale, care au avansat cu 4,2% (aproximativ 21,06 miliarde de lei), potrivit sursei citate.

Execuţia bugetului general consolidat arată că veniturile totale au însumat 468,10 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026 iar ca pondere în PIB acestea au crescut de la 21,9% la 22,8%, cu aproximativ 0,85 puncte procentuale.

Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, în creştere cu 14,3% faţă de primele opt luni ale anului precedent.

Ministerul Finanţelor precizează că un aport important a provenit din încasările din TVA, care au totalizat 103,35 miliarde de lei, cu aproximativ 20,80 miliarde de lei, respectiv 25,2%, peste nivelul înregistrat în perioada ianuarie-august 2025.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au însumat 42,86 miliarde de lei, în creştere cu 8,1%, în timp ce veniturile din impozitul pe profit au ajuns la 29,55 miliarde de lei, marcând un avans de 9,1%.

Contribuţiile de asigurări au totalizat 147,53 miliarde de lei, cu aproximativ 9,80 miliarde de lei, respectiv 7,1%, mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2025.

În acelaşi timp, impozitele şi taxele pe proprietate au înregistrat o creştere de peste 30%, până la aproximativ 11,02 miliarde de lei.

Sumele primite de la Uniunea Europeană şi alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţărilor au însumat 43,38 miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 37,7% faţă de primele opt luni ale anului precedent.

Cheltuieli

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au totalizat 527,53 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026. Raportate la PIB, cheltuielile totale s-au redus de la 26,4% în 2025 la 25,7% în 2026, o diminuare de aproximativ 0,7 puncte procentuale.

Cheltuielile de personal au însumat 109,04 miliarde de lei, în scădere cu 4,26 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum şi al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au ajuns la 67,83 miliarde de lei, în creştere cu 7,1% faţă de perioada similară din anul precedent.

Cheltuielile cu dobânzile au totalizat 42,05 miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 8,86 miliarde de lei, respectiv 26,7%, faţă de primele opt luni din 2025. Ponderea acestora în PIB a ajuns la aproximativ 2%.

„Evoluţia cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului, consolidarea fiscală şi reducerea necesarului de finanţare fiind esenţiale pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice”, subliniază sursa citată.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 166,87 miliarde de lei, în scădere cu 0,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele şapte luni ale anului 2026, în sumă de 236,64 milioane de lei.

În ceea ce priveşte finanţarea proiectelor de dezvoltare, cheltuielile aferente proiectelor susţinute din fonduri externe nerambursabile au totalizat 52,24 miliarde de lei în primele opt luni ale anului. Suma include finanţările europene din perioadele de programare 2014-2020 şi 2021-2027, subvenţiile europene pentru agricultură, Fondul pentru Modernizare şi componenta de granturi a PNRR.

„Trebuie să păstrăm o abordare prudentă”

Investiţiile susţinute din fonduri europene au înregistrat o creştere semnificativă. Plăţile pentru proiectele finanţate prin cadrul financiar 2021-2027 şi prin PNRR, atât din granturi, cât şi din împrumuturi, au crescut cu 27 de miliarde de lei (+67,3%) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, evoluţie care a compensat scăderea investiţiilor finanţate din fonduri naţionale, influenţată de nivelul excepţional al plăţilor efectuate la începutul anului 2025 pentru achitarea unor obligaţii restante, capitalizarea Carpatica Feroviar România şi cheltuieli în domeniul apărării, se mai preizează în documentul publicat de Finanţe.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în creştere cu 25,1 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv de la 71,95 miliarde de lei la 97,05 miliarde de lei, din care 69,2% reprezintă valoarea plăţilor pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027.

„Execuţia bugetară la opt luni confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală şi faptul că măsurile adoptate produc efecte. Este important că această ajustare are loc într-un context în care veniturile cresc într-un ritm semnificativ mai rapid decât cheltuielile, iar finanţarea din fonduri europene şi PNRR continuă să susţină economia şi proiectele de dezvoltare ale României. Trebuie să păstrăm însă, obligatoriu, o abordare prudentă în perioada următoare. Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântărită cu responsabilitate, în contextul presiunilor ridicate asupra bugetului şi al unui spaţiu fiscal limitat, dar şi al factorilor externi care pot influenţa evoluţia economiei României. De aceea, disciplina cheltuielilor, prioritizarea strictă şi menţinerea investiţiilor esenţiale sunt condiţii obligatorii pentru continuarea consolidării fiscale”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanţelor, în comunicat.

După primele şapte luni ale anului, deficitul bugetar s-a situat la 2,34% din PIB, în condiţiile în care ţinta pentru întregul an este de 6,2% din PIB.