Lacrimile ar putea conţine indicii biologice care să ajute la depistarea tumorilor cerebrale. Un grup de cercetători britanici de la University of Manchester dezvoltă un test care analizează proteinele din lichidul lacrimal pentru a identifica biomarkeri asociaţi acestor tumori. Metoda, simplă şi minim invazivă, ar putea ajuta la identificarea persoanelor care au nevoie de investigaţii suplimentare. Primele rezultate sugerează că analiza lacrimilor poate diferenţia persoanele cu tumori cerebrale de cele fără astfel de tumori, însă testul este încă în cercetare şi trebuie validat înainte de a putea fi utilizat în practica medicală.
Tumorile cerebrale pot fi dificil de identificat în fazele iniţiale, deoarece simptome precum durerile de cap, tulburările de vedere, modificările cognitive sau crizele epileptice pot avea numeroase alte cauze. Cercetătorii încearcă să dezvolte metode minim invazive care să ajute medicii să stabilească mai rapid ce persoane au nevoie de investigaţii suplimentare.
O echipă de specialişti în neuro-oncologie translaţională de la University of Manchester investighează dacă lichidul lacrimal poate fi utilizat ca sursă de biomarkeri pentru tumorile cerebrale.
Cercetarea, prezentată recent de BBC, porneşte de la ideea că modificările biologice asociate unei tumori cerebrale ar putea fi reflectate în compoziţia lacrimilor. Aproximativ 500 de persoane au participat până acum la studiul de validare desfăşurat în mai multe centre.
Biopsia lichidă este o metodă prin care sunt căutaţi biomarkeri ai unei boli în fluide biologice, cel mai frecvent în sânge. În cazul tumorilor cerebrale, dezvoltarea unor astfel de teste este dificilă, deoarece bariera hemato-encefalică limitează trecerea în sânge a unor molecule provenite din tumori.
Echipa de la Manchester investighează lacrimile ca posibilă sursă alternativă de informaţii biologice. Lichidul lacrimal conţine numeroase proteine care pot fi analizate pentru identificarea unor tipare asociate bolii.
Ideea este investigată de echipă de mai mult de un deceniu. În 2015, cercetătorii au început în Danemarca primul studiu clinic de tip dovadă a conceptului, care a inclus 164 de persoane, printre care voluntari sănătoşi şi pacienţi cu tumori cerebrale. Rezultatele au oferit primele dovezi că lichidul lacrimal ar putea fi folosit ca o formă de biopsie lichidă.
Potrivit documentaţiei oficiale publicate de Health Research Authority din Marea Britanie, cercetătorii au dezvoltat în studiul-pilot un model bazat pe proteinele din lacrimi care a diferenţiat persoanele cu tumori cerebrale de voluntarii sănătoşi cu o acurateţe de aproximativ 95%. Rezultatul reprezintă însă o dovadă iniţială obţinută în condiţii de cercetare, nu performanţa unui test validat pentru utilizarea în practica medicală.
Testul este verificat într-o populaţie mai largă
Studiul actual, coordonat de University of Manchester şi aprobat de autorităţile britanice de cercetare, urmăreşte să caracterizeze mai bine biomarkerii din lacrimi şi să dezvolte un profil de biomarkeri specific tumorilor cerebrale, care ar putea fi utilizat pentru depistarea precoce şi monitorizarea neinvazivă a bolii.
Studiul include adulţi cu suspiciune de cancer cerebral, persoane cu predispoziţie crescută la cancer, pacienţi cu cancer pulmonar, cancer de sân sau melanom, persoane cu boli neurologice fără cancer şi voluntari sănătoşi. Participanţilor le sunt recoltate probe de lacrimi şi sânge, care sunt analizate împreună cu datele clinice.
Includerea persoanelor cu alte boli neurologice este importantă pentru a stabili dacă modificările observate în lacrimi sunt asociate specific tumorilor şi pot fi diferenţiate de cele produse de alte afecţiuni.
Prof. Petra Hamerlik, profesor de neuro-oncologie la University of Manchester, deţinătoarea catedrei de neuro-oncologie translaţională susţinute de The Brain Tumour Charity şi coordonatoarea cercetării, a explicat pentru sursa citată că echipa urmăreşte să se asigure că testul poate distinge semnalele asociate unei tumori de cele determinate de alte boli neurologice, pentru a limita riscul unor rezultate eronate.
Probele de lacrimi pot fi recoltate cu ajutorul benzilor Schirmer, mici benzi de hârtie specială plasate la nivelul pleoapei inferioare. Procedura este simplă şi este deja folosită în oftalmologie pentru evaluarea secreţiei lacrimale.
După recoltare, proteinele din lichidul lacrimal sunt analizate prin tehnici de laborator care permit identificarea unui număr mare de molecule.
Echipa a publicat în 2026, în revista STAR Protocols, protocolul de laborator pentru analiza proteinelor din lacrimi. Lucrarea prezintă metoda utilizată pentru analiza proteinelor şi identificarea biomarkerilor şi descrie recoltarea probelor cu benzile Schirmer şi analiza proteinelor prin cromatografie lichidă cuplată cu spectrometrie de masă în tandem.
Potrivit University of Manchester, echipa condusă de prof. Hamerlik dezvoltă mai multe metode de biopsie lichidă pentru depistarea tumorilor cerebrale, bazate pe probe de sânge sau lacrimi şi pe analiza biomarkerilor. Scopul este dezvoltarea unor instrumente care să ajute medicii să identifice persoanele cu o probabilitate crescută de a avea o tumoră şi care necesită investigaţii imagistice.
Cercetătorii investighează lacrimile şi pentru caracterizarea unor glioame
Într-un proiect separat, început în 2024 şi finanţat de Brain Research UK, echipa de la Manchester investighează dacă lacrimile pot oferi informaţii despre anumite glioame, tumori care se dezvoltă din celulele gliale ale sistemului nervos.
Cercetătorii încearcă să detecteze în lacrimi D-2-hidroxiglutaratul (D-2HG), o substanţă produsă de tumorile care prezintă anumite mutaţii ale genelor IDH. Aceste gene codifică enzime implicate în metabolismul celular, iar anumite mutaţii ale lor sunt caracteristice unor glioame.
Proiectul este încă în desfăşurare, iar rezultatele iniţiale de laborator au susţinut continuarea cercetării.
Metoda este încă experimentală
Pentru ca analiza lacrimilor să poată deveni un instrument utilizat în practica medicală, cercetătorii trebuie să stabilească în studii mai ample cât de bine identifică persoanele cu tumori cerebrale şi cât de precis le diferenţiază de cele cu alte afecţiuni.
Studiul de validare, aflat în desfăşurare, urmăreşte să stabilească cât de precis pot biomarkerii identificaţi în lacrimi să diferenţieze persoanele cu tumori cerebrale de cele fără astfel de tumori. Echipa se pregăteşte să publice rezultatele complete ale cercetării. Prof. Hamerlik estimează că ar putea fi nevoie de aproximativ un deceniu până când un astfel de test ar putea ajunge să fie utilizat pe scară largă.
În prezent, analiza lacrimilor pentru depistarea tumorilor cerebrale este o metodă experimentală, aflată în etapa de validare în studii clinice. Diagnosticul tumorilor cerebrale se bazează în continuare pe evaluarea clinică şi investigaţiile medicale indicate pentru fiecare pacient.
Dacă rezultatele vor fi confirmate în studiile de validare, metoda ar putea fi utilizată în viitor pentru a identifica mai rapid persoanele care au nevoie de investigaţii suplimentare. Recoltarea lacrimilor este simplă şi minim invazivă, iar un instrument de triere bazat pe biomarkeri ar putea contribui la reducerea întârzierilor în diagnosticarea unor tumori ale căror simptome iniţiale sunt adesea nespecifice.
Editor : M.B.
About the Author
