Iranul pregătește un răspuns militar mai amplu în cazul în care Statele Unite reiau atacurile la scară largă, în timp ce negocierile diplomatice dintre cele două părți avansează cu dificultate. Potrivit unor oficiali iranieni citați de Reuters, Teheranul ia în calcul extinderea eventualelor lovituri către țări care sprijină operațiunile americane și chiar către ținte din afara Orientului Mijlociu, arată Reuters.
Comandanții de rang înalt analizează posibilitatea extinderii listei de ținte dincolo de obiectivele americane, către țări care susțin operațiunile militare ale Washingtonului și, eventual, către locații din afara Orientului Mijlociu, potrivit a trei oficiali iranieni de rang înalt și unei surse familiarizate cu discuțiile.
De la revenirea președintelui Masoud Pezeshkian de la New York, săptămâna trecută, comandanții și oficialii de rang înalt s-au concentrat asupra amplorii și momentului unui eventual răspuns, în cazul în care Washingtonul ar lansa un nou atac.
Nu a fost luată încă o decizie finală, însă planificarea s-a intensificat, în condițiile în care niciuna dintre părți nu dă semne că ar fi dispusă să facă compromisuri.
Tensiunile vin după șapte luni de conflict, care a început cu atacurile americano-israeliene din 28 februarie. Deși un armistițiu încheiat la 8 aprilie a pus capăt războiului de 40 de zile, ostilitățile au continuat sporadic.
Hamidreza Azizi, analist principal pentru Iran la International Crisis Group, a declarat că Teheranul nu știe încă dacă președintele Donald Trump va lansa o nouă campanie militară de amploare sau va opta pentru atacuri mai limitate, precum loviturile asupra instalațiilor nucleare.
„Dar par hotărâți să nu răspundă simbolic la o mișcare simbolică și, în schimb, să escaladeze conflictul în speranța restabilirii efectului de descurajare”, a spus Azizi.
Teheranul evaluează, de asemenea, consecințele politice pe care un conflict prelungit le-ar putea avea asupra administrației Trump. Potrivit surselor citate, sondajele indică faptul că războiul nu s-a bucurat de o susținere largă în rândul americanilor, în timp ce prețurile ridicate la combustibil reprezintă în continuare o preocupare în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului.
Instrucțiuni pentru aliații regionali
Doi dintre oficialii iranieni au declarat că Teheranul a transmis grupărilor sale aliate din Liban, Yemen și Irak să fie pregătite să sprijine Iranul în cazul unui nou atac american de amploare.
Potrivit acestora, instrucțiunile vizează pregătirea unui răspuns coordonat care s-ar putea întinde „de la Strâmtoarea Hormuz până la interesele SUA din regiune și din afara Orientului Mijlociu”. Ministerul iranian de Externe nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta informațiile.
În ciuda pregătirilor militare, Teheranul menține deschis canalul de negocieri cu Washingtonul.
O preocupare majoră pentru conducerea iraniană este capacitatea economiei de a rezista unei confruntări prelungite, în condițiile în care blocada americană a afectat exporturile de petrol, o sursă esențială de venituri pentru Iran.
Anii de sancțiuni și dificultățile economice tot mai mari au pus deja presiune asupra populației.
La Adunarea Generală a ONU de săptămâna trecută, desfășurată la New York, Teheranul a transmis Washingtonului, prin intermediul unor mediatori din Qatar, o propunere care ar putea duce la redeschiderea Strâmtorii Hormuz și la încetarea ostilităților din regiune în termen de șapte zile.
Potrivit autorităților iraniene, propunerea prevede încetarea luptelor, ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene, deblocarea a cel puțin 12 miliarde de dolari din fondurile iraniene înghețate și acordarea unei derogări de la sancțiunile impuse exporturilor de petrol.
Diplomație și escaladare
Trump a declarat sâmbătă că a respins propunerea. Presa de stat iraniană a relatat însă că, marți, Qatarul a transmis Teheranului un răspuns din partea Statelor Unite, care este în prezent analizat de autoritățile iraniene.
Surse iraniene susțin că Washingtonul dorește ca programul nuclear al Iranului să fie inclus în negocieri. Teheranul insistă însă că discuțiile privind programul nuclear pot începe numai după îndeplinirea celor șapte condiții formulate de Iran.
„Chiar dacă Iranul nu respinge categoric răspunsul SUA și discuțiile indirecte continuă, este foarte puțin probabil ca cele două părți să ajungă la un acord”, a declarat unul dintre oficialii iranieni citați de Reuters.
Alex Vatanka, directorul programului dedicat Iranului la Institutul pentru Orientul Mijlociu din Washington, consideră că perspectivele diplomatice rămân limitate.
„Iranul nu-și poate permite continuarea blocadelor impuse de SUA, care ar putea schimba radical situația, practic tăind oxigenul regimului… o escaladare a conflictului este de conceput în acest moment”, a spus Vatanka.
Costul unui nou război
De la începutul ostilităților, conflictul a alternat între perioade de acalmie și noi atacuri. Mii de civili au fost uciși, capacitățile militare ale Iranului au fost afectate, iar economia țării, deja fragilă, a fost supusă unor presiuni suplimentare.
Pentru Statele Unite, războiul nu a dus la îndeplinirea tuturor obiectivelor formulate de Trump, în timp ce Pentagonul s-a confruntat cu diminuarea stocurilor de rachete.
Iranul și grupările aliate au încercat să crească presiunea asupra Washingtonului prin extinderea conflictului în regiune, perturbând transporturile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz și sporind riscurile pentru piețele energetice globale.
Iranul a lansat atacuri cu drone și rachete asupra unor aliați ai SUA din Golf, în timp ce gruparea Houthi din Yemen, aliniată cu Teheranul, a vizat interese saudite.
Acțiunile houthiștilor în zona Bab el-Mandeb au creat un al doilea punct de presiune asupra rutelor energetice globale și asupra accesului către Marea Roșie.
O sursă apropiată procesului decizional iranian a declarat că presiunea militară combinată cu restricțiile economice devine tot mai dificil de suportat pentru conducerea de la Teheran.
Teama de noi proteste
Presiunea externă se adaugă îngrijorărilor privind stabilitatea internă a Iranului. Un fost înalt oficial reformist iranian a declarat că autoritățile se tem de repetarea protestelor naționale izbucnite în ianuarie, după deteriorarea condițiilor economice.
Autoritățile au reprimat ulterior manifestațiile. Potrivit unor surse citate în material, mii de protestatari au fost uciși.
„Confruntarea cu tulburări interne – în timp ce sistemul se află sub presiunea și bombardamentele SUA – ar putea reprezenta o provocare foarte serioasă pentru legitimitatea clasei conducătoare”, a spus fostul oficial.
Pe măsură ce se apropie aniversarea protestelor din ianuarie, autoritățile au înăsprit controalele, încercând în același timp să mențină mobilizarea publică și încurajând susținătorii guvernului să participe la adunări nocturne.
Organizațiile pentru drepturile omului afirmă, de asemenea, că autoritățile iraniene și-au intensificat represiunea împotriva disidenților în timpul războiului.
Amnesty International a anunțat în luna mai că peste 6.000 de persoane au fost arestate de la începutul ostilităților. Un raport al anchetatorilor ONU publicat în septembrie a menționat arestări în masă, acuzații de tortură și o recurgere tot mai frecventă la pedeapsa cu moartea.
Editor : C.A.
About the Author
