Japonia majorează de 20 de ori taxa pentru obținerea rezidenței permanente, până la 200.000 de yeni, și introduce noi condiții pentru străinii care vor să rămână pe termen lung în țară. Solicitanții trebuie să demonstreze venituri stabile și o situație adecvată în sistemul de pensii, iar din aprilie anul viitor vor fi introduse și cerințe privind cunoașterea limbii japoneze. Modificările vin în contextul creșterii record a populației de rezidenți străini, care a depășit 4,12 milioane la sfârșitul anului 2025, anunță BBC.
La începutul acestei săptămâni, în fața birourilor de imigrare din Japonia s-au format cozi lungi, după ce solicitanții au încercat să depună documentele înainte de intrarea în vigoare a noilor taxe. La biroul principal de imigrare din Tokyo, timpul de așteptare a depășit șapte ore.
Creșterile de taxe fac parte dintr-o serie de modificări ale politicii de imigrație a Japoniei, adoptate sub conducerea premierului Sanae Takaichi, care urmărește gestionarea populației străine aflate în creștere rapidă.
În iulie, Japonia a majorat de cinci ori taxele de viză pentru străini, aceasta fiind prima creștere a taxelor de viză din ultimii 50 de ani. Autoritățile au explicat atunci că majorarea urmărește să „reflecte inflația și fluctuațiile cursului de schimb”.
Deși imigrația rămâne un subiect sensibil din punct de vedere politic și Japonia are în continuare politici restrictive în acest domeniu, populația îmbătrânită a țării se bazează tot mai mult pe lucrătorii străini pentru a acoperi deficitul de forță de muncă.
Populația rezidentă străină din Japonia a depășit 4,12 milioane de persoane la sfârșitul anului 2025, înregistrând o creștere record de 9,5% față de anul precedent.
Creșterea numărului de străini a alimentat însă și îngrijorări legate de imigrație și de schimbările sociale.
Noi condiții pentru rezidența permanentă
Sanae Takaichi a făcut din gestionarea imigrației una dintre prioritățile sale de la preluarea funcției de prim-ministru, în octombrie anul trecut.
Într-o postare pe X, cu câteva zile înainte de intrarea în vigoare a majorărilor taxelor pentru permisele de ședere, Takaichi a recunoscut că „unii membri ai publicului ar putea simți o oarecare îngrijorare sau un sentiment de nedreptate” pe măsură ce populația de rezidenți străini din Japonia crește.
„Pentru a răspunde acestor îngrijorări, [guvernul] depune eforturi pentru a se asigura că politicile sale față de cetățenii străini sunt bine organizate și că atât cetățenii japonezi, cât și rezidenții străini pot trăi în siguranță și liniște”, a scris ea.
Înainte de majorarea taxelor, rezidenții fără drept de ședere permanentă din Japonia plăteau 6.000 de yeni de fiecare dată când solicitau schimbarea statutului de ședere sau prelungirea perioadei de ședere.
Începând cu 1 octombrie, taxa variază în funcție de perioada de ședere solicitată, de la 10.000 de yeni pentru o perioadă de trei luni sau mai puțin, până la 75.000 de yeni pentru o perioadă de cinci ani sau mai mult.
Persoanele care se confruntă cu dificultăți financiare sau cele recunoscute ca refugiați beneficiază de reduceri.
În cazul celor care solicită rezidența permanentă, noile criterii vizează și situația financiară. Solicitanții trebuie să aibă un venit stabil, cel puțin egal cu media veniturilor din Japonia.
Potrivit celor mai recente date publicate în iulie, venitul mediu anual al unei gospodării japoneze era de aproximativ 5,75 milioane de yeni în 2024.
„Ni se cere să câștigăm mai mult decât un japonez obișnuit”
Micaiah Stevens, în vârstă de 37 de ani, locuiește și lucrează în Tokyo de 10 ani, dar nu a reușit să strângă toate documentele necesare pentru a depune cererea de rezidență permanentă înainte de majorarea taxei.
El intenționează în continuare să depună cererea, dar pune sub semnul întrebării noile măsuri care vizează rezidenții străini.
„Reacția mea imediată a fost că străinii sunt tratați într-un mod puțin prea nefavorabil. Ni se cere să câștigăm mai mult decât un japonez obișnuit, să plătim o taxă semnificativ mai mare, doar pentru a putea lucra în Japonia și a plăti impozite”, a declarat el pentru BBC.
„Există deja o barieră lingvistică și culturală semnificativă care împiedică unele talente să vină aici. Pur și simplu nu mi se pare un plan gândit pe termen lung”, a adăugat Stevens.
Din aprilie anul viitor, solicitanții de rezidență permanentă se vor confrunta cu cerințe suplimentare, inclusiv cu obligația de a demonstra un nivel de bază de cunoaștere a limbii japoneze.
Noile condiții au dus deja la o creștere bruscă a înscrierilor la școlile de limbă japoneză, precum și a numărului de persoane care se înscriu pentru susținerea Testului de competență lingvistică în limba japoneză, potrivit relatărilor din presa locală.
Condiții mai stricte privind pensia
Noile reguli vizează și situația viitoare a solicitanților în sistemul de pensii. Prestațiile de pensie preconizate ale celor care solicită rezidența permanentă trebuie să fie echivalente cu cele ale unei persoane care a fost înscrisă timp de 30 de ani în sistemul de pensii pentru angajați.
În cazul în care prestațiile de pensie preconizate sunt insuficiente, autoritățile pot lua în considerare și valoarea activelor financiare deținute de solicitant.
În acest fel, autoritățile japoneze urmăresc să se asigure că persoanele care obțin statutul de rezident permanent au o situație financiară stabilă și nu vor deveni dependente de sistemele publice de sprijin.
Schimbările apar într-un moment în care Japonia se confruntă cu o combinație dificilă de factori demografici: o populație îmbătrânită, o forță de muncă în scădere și o nevoie tot mai mare de lucrători străini.
În același timp, guvernul încearcă să răspundă preocupărilor unei părți a populației cu privire la creșterea numărului de rezidenți străini.
Pentru persoanele care vor să se stabilească pe termen lung în Japonia, noile reguli înseamnă costuri mai mari și criterii suplimentare de îndeplinit. Pentru autorități, acestea fac parte dintr-o strategie mai amplă de reorganizare a sistemului de imigrație, într-o perioadă în care Japonia depinde tot mai mult de muncitorii străini pentru acoperirea deficitului de personal.
Editor : C.A.
About the Author
