Daniel Dăianu estimează că Standard & Poor’s nu va retrograda România, în ciuda crizei politice prelungite. Președintele Consiliului Fiscal avertizează însă că vulnerabilitățile țării s-au accentuat, iar lipsa unui guvern cu puteri depline complică rectificarea bugetară și construcția bugetului pentru 2027. Dăianu spune că România are nevoie urgent de un guvern care să continue consolidarea fiscal-bugetară și atrage atenția asupra presiunii exercitate asupra leului și asupra costurilor de finanțare. „Situația este foarte gravă. Avem nevoie de un guvern de criză”, a subliniat Dăianu, în exclusivitate pentru Digi24.
„În rândurile analiștilor avizați, se consideră că și Standard & Poor’s nu va retrograda România, fiindcă performanța guvernului Bolojan în corectarea deficitului bugetar este excepțională. De la mai mult de 9% din produsul intern brut să te duci către 6% este, în general, foarte greu de realizat o asemenea performanță și faptul că s-a întâmplat într-un context extrem de ostil pe plan internațional este cu atât mai notabil”, a declarat Daniel Dăianu, în exclusivitate la Digi24.
Potrivit economistului, problema majoră este reprezentată în acest moment de instabilitatea politică și de lipsa unui guvern cu puteri depline.
„Așa cum ați remarcat dumneavoastră și ceea ce constată și cetățenii României, din păcate, o piatră de moară și apasă foarte mult pentru judecarea viitoare a evoluției economice a României este procesul politic, această mare neînțelegere, această cădere, faptul că avem această situație. Eu am spus cu ceva timp în urmă și mă gândeam dacă nu m-am aventurat, am vorbit despre un război civil. Nu e purtat cu arme, dar este condus cu vorbe, cu acțiuni pe față, mai puțin pe față, într-un fel, în disprețul cetățenilor, cu o deconectare puternică de la grijile cetățenilor și ale mediului de afaceri”, a spus Dăianu.
El a subliniat că mediul de afaceri are nevoie de stabilitate și de formarea unui guvern care să poată lua decizii.
„Există o nemulțumire în creștere în tot mediul de afaceri. Mediul de afaceri cere formarea unui guvern cu puteri depline. Din păcate, totul pare să fie blocat. Eu nu vreau acum să judec istoria și eu am considerat că nu trebuia să cadă guvernul Bolojan, chiar dacă unele accente puteau să fie eliminate din modul în care s-a procedat la diminuarea deficitului bugetar. Dar direcția a fost corectă și s-a reușit foarte mult”, a afirmat economistul.
„Riscurile sunt foarte mari pentru România”
Dăianu spune că, chiar dacă România nu va fi retrogradată de S&P, acest lucru nu înseamnă că problemele economice au fost rezolvate.
„Nu România este retrogradată în momentul de față, dar perspectiva este cenușie. Ministrul Nazare, când a avut ocazia, sigur, cu diplomația necesară, pe de o parte a făcut referire la ceea ce s-a realizat în beneficiul României, chiar dacă povara distribuirii efortului de corecție nu a fost egală. Unii au suferit mai mult decât alții. Este perspectiva foarte îngrijorătoare”, a declarat el.
Economistul consideră că una dintre cele mai urgente probleme este rectificarea bugetară, urmată de construcția bugetului pentru anul 2027.
„Nu-mi imaginam că vom depăși, să spunem, 60 de zile până la formarea unui nou guvern și evenimentele au infirmat o asemenea supoziție pe care am avut-o în discuțiile pe care noi le-am avut publice. Ceea ce eu am subliniat de mai multe ori este că avem nevoie de un guvern cu puteri depline, care să facă rectificare, pentru că, cu inginerii financiare mutând din ultimul trimestru în trimestrul doi, acum deja am intrat în ultimul trimestru al anului, nu rezolvăm problemele pe care ar trebui să le soluționăm”, a explicat Dăianu.
„Rectificarea bugetară, avem nevoie și de o construcție a bugetului pe 2027, iar agențiile de rating, cu scriere apăsată, au spus că ne interesează perspectiva. Ce înseamnă perspectiva? Să ai un buget, un proiect de buget aprobat de Parlament, care să fie credibil, adică să arate, să indice că direcția consolidării fiscal-bugetare rămâne, că nu va avea loc o deviere, că nu vor fi inversate măsuri”, a continuat acesta.
„O retrogradare oficială ne-ar îngreuna foarte mult accesul la finanțare”
Dăianu avertizează că o eventuală retrogradare oficială în categoria „junk” ar avea consecințe asupra finanțării României.
„Eu am văzut și opinii ale unor analiști că deja România este evaluată, în randamentele care ni se cer României, de fapt, la un nivel care poate fi plasat în această clasificare de gunoi a ratingului suveran. Însă părerea mea este că aceste persoane nu înțeleg că o retrogradare oficială a României are o serie de consecințe care ne vor îngreuna foarte mult accesul la finanțare și refinanțare”, a spus economistul.
„Și putem intra într-o spirală pe care n-o mai putem opri. Opinia mea este că măcar în ceasul acesta să se înțeleagă că situația este foarte gravă, chiar dacă nu vom fi retrogradați, că suntem într-o criză și avem nevoie de un guvern de criză, un guvern de urgență. Un guvern care să facă bugetul, să facă rectificarea și apoi să mai vedem”, a adăugat Dăianu.
Presiunea asupra leului
În ceea ce privește evoluția cursului euro, economistul explică presiunea asupra leului prin dependența României de finanțarea externă, dar și prin incertitudinea internă.
„S-a ajuns întrucât România depinde foarte mult de finanțare externă. Deci noi nu suntem o Japonie, care are, să spunem, o datorie publică mult mai mare, de trei ori sau de patru ori cât datoria publică a României. Dar Japonia se finanțează, statul japonez se finanțează în principal pe piața internă, deci nu are finanțare externă de care are nevoie. România are nevoie de finanțare externă, iar finanțarea deficitului de cont curent, care este dezechilibrul extern, s-a făcut tot mai precar”, a explicat Dăianu.
„Avem o deteriorare a structurii finanțării deficitului de cont curent, s-a terminat și PNRR. Deci vom avea fonduri, vom avea numai fonduri structurale și de coeziune, care și acelea vor fi condiționate pentru a fi eliberate, pentru a fi disponibile pentru economia românească. Presiunea pe leu este, în primul rând, foarte puternică”, a adăugat el.
Dăianu subliniază că piața valutară reacționează atât la incertitudinile internaționale, cât și la cele interne.
„Piața valutară este cea mai nervoasă și ea exprimă nu numai incertitudine pe plan internațional, pentru că bani pleacă din multe economii emergente, în condițiile de acum, de mare incertitudine, nu numai din economia românească. Dar noi avem și o incertitudine internă foarte puternică, care nu a venit din eter. Și, din păcate, criza aceasta prelungită, chiar dacă să spunem că se va forma un guvern, ne introduce într-o perioadă de fragilitate guvernamentală”, a spus economistul.
„Putem intra într-o spirală pe care n-o mai putem opri”
Dăianu avertizează că, după formarea unui eventual guvern, problemele nu vor dispărea. În opinia sa, noul executiv va trebui să continue consolidarea fiscală și să adopte reforme.
„Guvernele vor fi minoritare, va fi dificil de dus, că avem nevoie și de reforme, nu numai de rectificare bugetară. Construcția bugetului pe 2027, am avea nevoie și de reforma salarizării, adică să avem salarizare unitară care, într-un fel, să juguleze tentația celor care ar folosi 2028 ca an electoral pentru a face o serie de cheltuieli aiuritoare. Riscurile sunt foarte mari pentru România”, a declarat Dăianu.
Economistul spune însă că nu se așteaptă la o retrogradare a României de către S&P.
„Îmi pare rău și eu caut totuși să cântăresc vorbele. Nu, România nu va fi retrogradată, dar România are vulnerabilități care au ieșit la iveală în mod eclatant din cauza acestei, sau pe fondul acestei crize politice. Adică deficite încă mari, chiar dacă am avut această corecție remarcabilă a deficitului bugetar. Da, avem și deficit extern mare și, plus, repet, contextul internațional nu este foarte favorabil, pentru că avem iar o urcare a inflației pe plan internațional, care obligă băncile centrale, mă refer la fel și la Banca Centrală Europeană, să înăsprească politicile monetare, ceea ce se reverberează pe piețele financiare internaționale și ne afectează și pe noi”, a explicat el.
Dăianu a atras atenția și asupra efectelor unui eventual șoc energetic asupra economiei românești.
„Mai ales că suntem în joc energetic. Avem și un șoc energetic care lucrează în defavoarea noastră. De ce? Pentru că noi importăm energie și, dacă energia este mai scumpă, aceasta se vede în balanța externă. Deci noi ar trebui, sigur că una e să spui și altceva să faci, noi ar trebui să găsim o formulă politică în continuare care să permită continuarea diminuării deficitului bugetar, să reușim unele reforme, să căutăm să luptăm cât mai bine împotriva evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale, împotriva corupției”, a concluzionat Daniel Dăianu.
Editor : C.A.
About the Author
