Prim-ministrul Letoniei, Andris Kulbergs, un susţinător ferm al Ucrainei, are şanse mari să rămână la putere după alegerile naţionale de sâmbătă, întrucât mulţi alegători devin tot mai îngrijoraţi de o potenţială agresiune rusă pe fondul incursiunilor în spaţiul aerian care au dus la prăbuşirea coaliţiei anterioare, dar societatea, în care există o minoritate etnică rusă semnificativă, rămâne divizată, relatează Reuters.
Andris Kulbergs, în vârstă de 47 de ani, fost pilot de curse, a ajuns la putere în luna mai, după ce o coaliţie anterioară s-a destrămat din cauza modului în care a gestionat incidentele în care drone militare rătăcite au pătruns nedetectate în spaţiul aerian al Letoniei. Deşi dronele erau ucrainene, oficialii au acuzat Rusia că le-a determinat să se abată de la traiectoriile de zbor.
Oficialii din ţările baltice avertizează de luni de zile că Rusia organizează atacuri de sabotaj, cibernetice şi alte atacuri hibride în toată Europa pentru a eroda sprijinul acordat Ucrainei şi pentru a semăna teamă, deşi resping îngrijorările potrivit cărora aceasta ar fi capabilă să lanseze un atac direct asupra NATO.
Rusia afirmă că astfel de acuzaţii sunt nefondate şi reprezintă rezultatul isteriei antiruse, notează News.ro.
Pe parcursul campaniei sale, Kulbergs a promis „sprijin neclintit pentru Ucraina” şi mai multe capacităţi anti-drone pentru Letonia.
Secţiile de votare se deschid sâmbătă la ora 8:00 şi se închid la ora 20:00, primele rezultate fiind aşteptate în câteva ore, iar rezultatul final urmând să fie clar probabil după miezul nopţii.
Formarea unei coaliții va fi dificilă
Partidul de centru „Lista Unită” al lui Kulbergs conduce în sondaje, deşi cu doar 14,4% din voturi, iar formarea unei coaliţii va fi probabil o sarcină dificilă, având în vedere că şapte partide sunt aşteptate să obţină locuri în parlament.
„Războiul din Ucraina a divizat societatea noastră. Mulţi oameni nu împărtăşesc aceeaşi viziune”, a declarat Kulbergs pentru Reuters miercuri, în capitala Riga. „O parte destul de mare a societăţii nu percepe Rusia ca pe o ameninţare, nu înţelege de ce guvernul investeşte sume mari în apărare. Se înşală”, a adăugat Kulbergs.
Partidul pro-rus „Puterea Suverană”, care se bucură de sprijinul minorităţii substanţiale de vorbitori de limbă rusă din Letonia, se află pe locul al doilea în sondajele de opinie, cu 9,4%. Partidul promite să oprească ajutorul acordat efortului de război al Ucrainei, iar lidera sa, Julia Stepanenko, a refuzat să precizeze dacă susţine sancţiunile economice împotriva Rusiei. „Alegătorii noştri vor pace”, a declarat ea pentru Reuters.
Cu toate acestea, analiştii sondajelor spun că mulţi letoni sunt dezamăgiţi de politica divizivă a ţării, iar o treime se declară indecişi sau spun că nu vor vota.
Partidul populist „Letonia pe Primul Loc”, fondat de un magnat cu legături cu oligarhii ruşi, se află pe locul al treilea în sondajele de opinie şi pare, de asemenea, să fi atras un număr tot mai mare de alegători pro-ruşi, printr-o campanie care promite să reducă decalajele dintre etncii letoni şi cei ruşi.
„Ruşii din Letonia sunt, în general, pro-Rusia, dar la alegerile din 2022 au stat în mare parte deoparte, jenaţi de război”, a declarat Arnis Kaktins, un specialist în sondaje. „Dacă se vor prezenta la vot de data aceasta, partidele cu orientare pro-rusă vor obţine rezultate bune”, prevede analistul.
O societate divizată, cu o puternică minoritate rusă
Letonia, cu o populaţie de 1,9 milioane de locuitori, este situată între Marea Baltică şi cei doi aliaţi ai săi din Uniunea Europeană şi NATO, Estonia şi Lituania, la nord şi sud, având Rusia şi Belarus la est.
Precaritatea poziţiei sale geografice este evidentă în Daugavpils, un oraş cu 94.000 de locuitori situat la 24 de kilometri de Lituania şi la 33 km de Belarus. Riga, situată pe malul Mării Baltice, pare îndepărtată.
Etnicii ruşi reprezintă aproximativ o treime din populaţia capitalei Riga şi jumătate din locuitorii din Daugavpils, al doilea oraş ca mărime din Letonia.
Andzela, în vârstă de 59 de ani, profesoară de muzică care a refuzat să-şi dezvăluie numele de familie, a declarat că şi-a pierdut locul de muncă după ce a picat un examen de limbă letonă. Ea speră că viitorul parlament va elimina această cerinţă, una dintre numeroasele măsuri adoptate după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022, menite să limiteze influenţa Rusiei în viaţa publică.
Sentimentul ei de a fi neglijat de către factorii de decizie este împărtăşit de mulţi şi alimentează popularitatea partidelor „Puterea Suverană” şi „Letonia pe Primul Loc”, explică jurnalista locală Inna Plavoka.
„Le spun: vom salva limba rusă, nu va trebui să învăţaţi letona, veţi putea merge din nou în Rusia pentru combustibil şi alimente ieftine”, arată ea. „Şi să nu dăm bani Ucrainei, ci să-i dăm în schimb persoanelor în vârstă de aici”, adaugă jurnalista.
Activista din Daugavpils, Olga Petkevica, a declarat că s-a alăturat recent partidului „Letonia pe Primul Loc”, în speranţa că acesta va deveni un factor decisiv în formarea coaliţiei şi va orienta Letonia către o relaţie mai pragmatică cu Rusia. „Nu spun că Ucraina este rea sau că Rusia este bună… Mă uit la vieţile noastre şi nu o ducem bine… da, acolo este război, dar noi trăim şi mai rău aici”, a spus ea.
Înapoi la Riga, Ruta Slavinska, o femeie de 60 de ani, directoare financiară la o agenţie de publicitate, este indecisă cu privire la cine va vota. „Ameninţarea, desigur, este simplă – o ameninţare la adresa libertăţii Letoniei”, consideră femeia.
Editor : B.E.
About the Author
